Întoarcerea migranților. UE trebuie să rezolve într-o clipă ce nu a reușit în patru ani

Foto: Twitter

În 2016, prin cele 6 miliarde de euro acordate Turciei în schimbul blocării trecerii graniţei cu Bulgaria și Grecia, Uniunea Europeană a considerat că a rezolvat criza migranților. În locul refugiaților și imigranților care traversează Europa la posturile de televiziune și în ziare, sirieni, afgani, iranieni, irakieni și africani de diferite origini s-au adunat în Turcia. A fost o soluție care a durat până săptămâna trecută, scrie Diario de Noticias, preluat de RADOR.

  • Redăm, în continuare, articolul integral.

De la venirea la putere, în 2003, Recep Tayyip Erdogan s-a jucat cu parteneri internaționali. El a început prin a se preface a crede în posibilitatea aderării Turciei la Uniunea Europeană pentru ca, prin forțarea normalizării democratice a instituțiilor țării, să pună capăt tutelei militare la care au fost supuse toate guvernele turcești.

Ultima dată când militarii au încercat să-l înlăture, dacă asta s-a întâmplat, a fost prima dată când au fost înfrânţi.

Recentele intervenții, directe și indirecte, ale Turciei în Orientul Mijlociu ne-au făcut să credem că în Erdogan există un fel de nostalgie sau mimetism al vremurilor otomanilor. În Libia, lângă Cipru, în Siria. Când un aliat al occidentalilor, care prezintă dovezi ale vinovăției saudite în asasinarea lui Jamal Khashoggi, când se apropie de ruși, cărora le comandă rachete, deși este membru al NATO.

Singura putere relevantă care i s-a opus ocazional lui Erdogan este Putin. Nu din cauza vreunei obiecții profunde, ci pentru că nu poate admite ca aliatul său în regiune, regimul sirian al lui Assad, pe care Occidentul, de la Statele Unite la Uniunea Europeană, a decis să nu-l confrunte până la sfârșit, să fie pus sub semnul întrebării. Odată cu decizia din 2016, Uniunea Europeană s-a pus în mâinile Turciei lui Erdogan.

Era evident că la primul obstacol relevant, liderul turc urma să șantajeze, deschizând granițele. Și a făcut-o nu numai din cauza unei probleme externe, ci și a uneia interne. Migranții pe care Uniunea Europeană nu dorește să-i vadă hoinărind pe străzile orașelor sale nu sunt mai bine primiți de turci. Chiar și în Turcia domesticită, nemulțumirea generalizată a populației poate avea consecințe politice.

Mai ales după umilirea de săptămâna trecută: 33 de morți într-o singură zi reprezintă cea mai mare înfrângere militară pentru armata turcă din ultimele decenii. În timp ce guvernul grec, și în curând cel bulgar, asigură granițele Europei, Uniunea Europeană trebuie să rezolve într-un răstimp scurt ceea ce nu a făcut în 4 ani: să afle cum să gestioneze cererile de azil ale refugiaților și să facă față emigrației economice.

Deschiderea ușilor și permiterea intrării tuturor înfometaţilor lumii, oricât de romantic ar părea unora, nici măcar nu este viabilă, cu atât mai mult de dorit.

Ceea ce diferă de obligația evidentă de a salva viața celor care mor, pe uscat sau pe mare. Lăsarea a mii de oameni îngrămădiţi în tabere insalubre și fără vreun control este grotesc, dar asta am făcut. Impunerea unei distribuții interne, care îi obligă pe refugiați și pe migranți să meargă acolo unde nu își doresc şi unde nu sunt doriţi este o sursă de complicaţii gata să reizbucnească.

Și atunci când cazurile de coronavirus vor exploda în rândul imigranților sau în mijlocul acestor tabere, criza va fi enormă, iar presiunea politică va fi și mai complicată.

Toate soluțiile posibile sunt dificile, dar nu trebuie să fie mai rele decât ceea ce avem: Erdogan transformat în grănicerul Europei și 4 ani fără a lua decizii.

Erdogan, azi la Bruxelles

Consiliul European a anunţat duminică, faptul că preşedintele turc Tayyip Erdogan va merge luni la Bruxelles pentru discuţii cu oficialii Uniuni,

Erdogan se va întâlni cu preşedintele Consiliului European Charles Michel şi cu preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pentru a discuta despre ”migraţie, securitate, stabilitatea în regiune şi criza din Siria”, a scris pe Twitter Barend Leyts, purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European.

Erdogan a solicitat duminică Greciei să „deschidă porţile” migranţilor. Ankara a anunţat autorităţile de la Atena că a deschis frontierele sale şi să le permită migranţilor să meargă către ţări din Uniunea Europeană.

După ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat la 28 februarie deschiderea frontierelor turce către UE, câteva mii de migranţi s-au îndreptat către Grecia, amintind Europei de criza migraţiei din 2015.

Sâmbătă, Grecia anunţa că va construi două noi centre provizorii pentru primirea a sute de migranţi sosiţi zilele acestea în zonă, ca urmare a schimbării de politică din Turcia. 

Mai mult de 1.700 de migranţi au sosit săptămâna aceasta la Lesbos şi în alte patru insule din Marea Egee, adăugându-se la cei 38.000 deja prezenţi şi care locuiesc în condiţii din ce în ce mai precare.

Acest nou val de migranţi a crescut odată cu tensiunile de pe insula care a primit cei mai mulţi migranţi.

1 COMENTARIU

  1. E posibil ca deja sa existe virusul corona in aceste tabere, sunt si imigranti din Iran, iar acolo deja este o situatie de urgenta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here