Într-o epocă în care educația este tot mai des tratată ca o problemă de buget și logistică, școlile cu predare în limba germană din România au rămas, timp de generații, exemple de coexistență culturală și excelență academică. Însă realitatea anului 2025 ridică tot mai multe semne de întrebare.
Acestea au fost în centrul unei discuții aplicate la reuniunea anuală a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, organizată în cadrul Săptămânii Haferland 2025, desfășurată la începutul lunii august în mai multe localități săsești din Transilvania.
O școală nu doar cu note bune, ci cu coloană vertebrală
Invitata specială a Forumului, conf. univ. dr. Liana Iunesch de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a prezentat un studiu despre starea actuală a învățământului în limba germană din România. Concluzia sa: avem un sistem valoros, dar sub amenințare.
Școlile germane nu au fost niciodată doar despre învățarea unei limbi. Au fost – și trebuie să rămână – spații ale gândirii libere, ale respectului față de diferență, ale educației prin valori. Aici s-au format generații de elevi care nu doar că vorbeau fluent două limbi, dar învățau să gândească, nu doar să repete.
Aceste instituții, uneori singurele punți de continuitate între tradiția săsească și societatea românească modernă, contribuie semnificativ la construirea unei identități europene incluzive.
Criza tăcută: lipsa profesorilor
Din păcate, prezentul vine cu noi dificultăți. Din ce în ce mai puțini tineri aleg să devină dascăli. Posturile la gimnaziu rămân vacante, iar la liceu cu greu mai vine cineva din afara sistemului.
De ani de zile, o fundație privată, Fundația M&V Schmidt, oferă burse pentru cei care vor să devină profesori sau educatori în școlile cu predare în limba germană. Tot această fundație a oferit constant și manuale moderne. Însă problema nu se poate rezolva doar astfel. Este nevoie de o implicare mai mare din partea statului și a societății civile. Pentru că cerere există – elevii vor să învețe în germană, iar părinții sunt dispuși să investească în educația lor.
Între birocrație și șansa unei renașteri
Pe lângă lipsa cadrelor, și birocrația îngreunează lucrurile: inițiativele bune sunt ignorate, profesorii se lovesc de ziduri când vor să schimbe ceva, iar elevii învață adesea după manuale vechi, în clase prea pline.
Și totuși, școala cu predare în limba germană rămâne un avantaj strategic pentru România: le deschide tinerilor drumul spre universități din Europa, le oferă o pregătire solidă și le dă șanse reale pe piața muncii. Dar pentru ca aceste beneficii să nu devină doar teorie, e nevoie de acțiune.
Limba care leagă, nu separă
„E vorba despre mai mult decât predare în limba germană”, a spus conf. Iunesch în intervenția sa. „Este vorba despreun model de educație europeanăcare pune accent
pe pluralism, toleranță, gândire critică și performanță. ”Școlile germane din România ar putea deveni centre de excelență, dacă ar primi sprijinul necesar. Dar pentru asta e nevoie de voință – nu doar politică, ci și comunitară. Trebuie ca întreaga societate să înțeleagă că a proteja aceste școli înseamnă a proteja o parte din identitatea noastră europeană.
Școala bună nu înseamnă doar note mari. Înseamnă profesori care inspiră, elevi care gândesc autonom și comunități care susțin efortul de învățare.Păstrarea
învățământului în limba germană e mai mult decât o misiune educațională, e o datorie față de viitor.
