Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că în luna mai a fost o presiune puternică pe piaţa valutară, ieşiri mari de capital şi a precizat că acestea nu au fost determinate de un singur element. El a enumerat mai mulţi factori negativi, printre care tensiunile şi discursul public deseori agresiv, rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale şi demisia Guvernului. Isărescu a adăugat că BNR a intervenit imediat după alegeri cu sume foarte mari. El a mai precizat că era imposibil de apărat cursul de sub cinci lei.
”În luna mai am avut o presiune puternică pe piaţa valutară, ieşiri mari de capital, aş spune istoric, probabil că unele din cele mai mari, nu au fost determinate de un singur element. Aici a fost o avalanşă de factori negativi. A început datorită tensiunilor şi discursului public deseori agresiv încă din perioada campaniei electorale, s-a deteriorat treptat, apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia guvernului practic şi mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanţe nu a putut luni după alegeri, pe data de 5 sau 6, nu mai ţin minte, nu a putut să absoarbă, să ia bani din piaţă şi a anunţat acest lucru”, a declarat, marţi, Mugur Isărescu.
El a precizat că BNR a intervenit şi după primul tur al alegerilor prezidenţiale cu sume foarte mari.
”În consecinţă am asistat la ieşiri masive. Problema majoră nu au fost intervenţiile. Vă spun acum în clar, Banca Naţională a intervenit şi în ziua imediat după alegeri, cu sume mari, chiar foarte mari. Cei care au citit platformele de tranzacţionare şi ştiu să le citească, pentru că o parte din intervenţiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediari, aşa se face în orice, sau de către orice bancă centrală, în anumite situaţii şi asta a fost o situaţie pe care noi am gândit-o, că ne aşteptăm la diverse mişcări de capital. Orice intervenţie scoate lichiditate din piaţă, deci nu, cum am mai citit aşa şi acum şi la criza cealaltă din 2007-2008, Banca Naţională a luat lichiditate din piaţă în sensul că am fi redus vreo facilitate de lichiditate. Nu, n-am făcut acest lucru, dar gândiţi-vă, dacă vinzi un miliard de euro, scoţi din piaţă cinci miliarde de lei. Nu vindem, ca să mă exprim aşa, valuta pe nasturi, o dăm pe lei. Şi retragerile de lichiditate sunt chiar foarte importante dacă intervenţiile sunt mari”, a explicat guvernatorul BNR.
El a afirmat că este imposibil de apărat cursul de sub cinci lei.
”Şi acum, ca o concluzie, nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piaţă şi orice politică raţională nu poate să facă două lucruri conflictuale în acelaşi timp. Adică, pe de o parte, să apere leul, cursul şi, pe de altă parte, să introducă lichiditate în piaţă. Şi în aceste condiţii cursul de sub cinci lei era imposibil de apărat, nu numai datorită pierderii, cum spuneţi dumneavoastră, pierderi de rezervă, nu este cuvântul cel mai potrivit că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei.
Vindem valută şi cumpărăm lei de pe piaţă. Este o pierdere relativă. Dar şi faptul că apar probleme în funcţie de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanţare, nu numai a deficitului bugetar, a cheltuielilor publice, dar şi a plăţilor din economie. Deci Banca Centrală trebuie să aibă grijă de ambele lucruri”, a mai transmis Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat ceea ce s-a întâmplat.
”S-a creat o celulă de criză, a venit Ministerul de Finanţe aici, am discutat şi s-au găsit soluţii. Deci s-a limitat deprecierea cursului, ar putea să fie în situaţii din astea, se aşază pe ieşirea de capital şi capitalul speculativ şi aşa mai departe, s-a asigurat şi lichiditatea în piaţă pentru a se face plăţile bugetare. Între plăţile bugetare, aşa când m-am uitat şi eu pe cifre, am participat la acea şedinţă, erau şi sume mari de plăţi de pensii. Oricum cursul nu putea să mai fie păstrat, cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul doi şi mai ales între timp să fie dificultăţi şi în ceea priveşte onorarea unor plăţi publice”, a mai afirmat Mugur Isărescu.
Isărescu: Aportul dominant la scăderea inflaţiei în perioada ultimilor luni l-a avut evoluţia preţurilor la combustibili
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că aportul dominant la scăderea inflaţiei în perioada ultimilor luni l-a avut evoluţia preţurilor la combustibili.
Mugur Isărescu a prezentat, marţi, raportul asupra inflaţiei din trimestrul I.
”Aportul dominant la scăderea inflaţiei în perioada ultimilor luni l-a avut evoluţia preţurilor la combustibili. Şi această evoluţie pozitivă în sens descendent a preţurilor la combustibil s-a legat şi de corecţia cotaţiei Brent, deci preţurile la ţiţei pe plan internaţional. Reducerea acestor preţuri a dus şi la variaţie pozitivă în sens de descreştere a preţurilor la carburenţi”, a explicat guvernatoru BNR.
El a mai adăugat că dezinflaţia este încetinită de presiuni în creştere în cazul produselor alimentare şi serviciilor.
”O evoluţie să spunem încă pozitivă, sperăm să fie şi mai bună în viitor, a avut rata inflaţie CORE2 ajustat, ea s-a redus în trimestrul I 2025, dar dezinflaţia este încetinită de presiuni în creştere în cazul produselor alimentare şi serviciilor unde costurile nu au scăzut dimpotrivă au crescut, datorită costurilor încă ridicate cu forţa de muncă”, a mai afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR: Nu am majorat rata dobânzii de politică monetară /Nu am majorat dobânzile şi nu cred că vom fi obligaţi să o facem / Dar plimbarea dobânzilor de la 5,5% până la 7,5% era inevitabilă
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că nu a fost majorată rata dobânzii de politică monetară, nu au fost majorate dobânzile şi nici nu crede că va fi luată această măsură. El a precizat că era inevitabilă creşterea dobânzilor de la 5,5% până la 7,5%.
”Noi nu am majorat rata de politică monetară, dar s-a dus în piaţă. De ce? Pentru că lichiditatea a scăzut. Şi lichiditatea a scăzut pentru că am apărat cursul. Mai puteam să-l apărăm în condiţiile unei asemenea ieşiri de capital? Dispare lichiditatea din piaţă. N-am majorat dobânzile şi nu cred că vom fi obligaţi să o facem. Dar plimbarea dobânzilor în intervalul de două procente de la 5,5% până la 7,5% era inevitabilă. Dacă lichiditatea se schimbă, dacă percepţia României se schimbă, se îmbunătăţeşte, dacă încep să vină din nou capitalurile care au ieşit, dacă nu mai pleacă altele, dobânzile vor veni uşor în jos, după care vom discuta şi ce rată de politică monetară vom aborda”, a declarat, marţi, guvernatorul BNR.
El a afirmat că în ultima perioadă România a avut o situaţie bună comparatic cu ţările din vecinătate.
”De la pandemie încoace, trecând printr-un război la graniţa României, România n-a avut, comparativ cu ţările cu care ne putem compara, o situaţie mai rea. Se poate spune că a fost chiar mai bună. N-am ajuns cu rată de politică monetară ca în Ungaria, la peste 15-16 sau 14% cât a fost, da, nici cu inflaţia CORE sus. Am stat şi cu inflaţia şi cu rată de politică monetară în apropierea nivelurilor din Polonia şi Cehia. Ce a creat valul de nemulţumire din această perioadă este datoria clasei politice să analizeze cu atenţie. Deci nu a fost inflaţie mai mare, nu a fost depreciere mai mare de curs, dimpotrivă a fost stabilitate de curs”, a mai transmis Mugur Isărescu.
El a adăugat că nu crede că stabilitatea s-a golit de conţinut.
”Am citit un analist care spunea că stabilitatea în România s-a golit de conţinut. Dacă aşa este, să ne spună şi nouă să nu mai păstrăm cu foarte mare atenţie că stabilitatea s-a golit de conţinut. Nu cred că s-a golit de conţinut. Cred că sunt alţi factori care au deteriorat climatul social şi politic din România şi au dus la această dispută socială în pragul alegerilor”, a afirmat Isărescu.
Isărescu: FMI nu are ce să facă în România. FMI asigură lichiditatea în valută în caz de criză valutară. Noi nu avem / Reducerea cheltuielilor e recesionistă, nu e fără efecte/ Am văzut că nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu are ce să facă în România şi a explicat că FMI asigură lichiditatea în valută atunci când este o criză valutară, iar noi nu avem aşa ceva. El a mai declarat că reducerea cheltuielilor este recesionistă, nu este fără efecte şi că ”nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului”.. Isărescu a mai remarcat că nu a văzut vorbindu-se în spaţiul public prea mult despre economie decât în termeni ”excesivi”.
Mugur Isărescu a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, cum vede un pachet de consolidare bugetară şi dacă a existat sau există posibilitatea unui acord cu FMI
”Nu, FMI nu are ce să facă în România. O să vină bineînţeles la consultări. FMI îţi asigură lichiditatatea în valută în momentul în care e o criză valutară. Noi n-avem. Chiar dacă ne-a mai scăzut rezerva, o să crească cu intrările de fonduri europene, probabil că guvernul se va împrumuta din nou. Deci el este foarte bun, inclusiv pentru faptul că împreună cu Banca Moldeală, dar nu împreună în sens că au făcut un singur aport, au prezentat două, trei variante de pachet fiscal pentru reducere treptată şi sustenabilă a deficitului. Aceste variante s-au discutat şi cu Comisia Europeană şi s-a ajuns la această variantă de reducere sustenabilă cu mai puţin de un procent pe an a deficitului public în următorii 5-7 ani. Ele se cunosc”, a afirmat Isărescu.
El a precizat că nu a auzit o discuţie serioasă în spaţiul public despre cum va fi realizată treptat această corecţie.
”În spaţiul public, din păcate, se discută multe lucruri. N-am auzit o discuţie serioasă şi avem nevoie de discuţii serioase, de seriozitate în momentul actual, o discuţie serioasă despre cum va fi făcută această corecţie treptată. Cu ce măsuri? Aşa că nu pot să fac eu niciun comentariu până când nu va spune noul guvern care este pachetul pe care îl va adopta”, a explicat guvernatorul BNR.
Isărescu a mai declarat că este importantă maniera în care se va face această corecţie fiscală.
”Sunt câteva variante pe masă, iar Consiliul Fiscal a ieşit în repetate rânduri alături de Banca Naţională spunând cât de importantă este maniera în care se va face această corecţie fiscală, să fie treptată pentru că o corecţie lăsată la îndemâna pieţei, aţi văzut ce se întâmplă. Pieţele sunt nemiloase. Pleacă capitalul, deci nu mai bani să-ţi faci finanţarea. Şi, de regulă, ce spun acum nu este decât o regulă pe plan internaţional, nu ai de unde să tai foarte rapid, cel mult de la investiţii. Nu se pot tăia salarii, nu poţi să dai oameni afară rapid. Astea sunt poveşti”, a subliniat Isărescu.
El a mai transmis că reducerea cheltuielilor publice nu este fără efecte.
”Şi nu uitaţi, reducerea cheltuielilor este recesionistă, nu este fără efecte. Adică hai să reducem cheltuielile şi în plus, nu trebuie să uităm că multe dintre cheltuielile esenţiale ale statului român, sănătatea, educaţia, sunt subfinanţate de ani de zile. Nu sunt suprafinanţate. Eficienţa este bună, eficientizarea cheltuielilor. Mai avem şi cheltuielile militare care cu greu vor scădea. Tema este grea. Nu suntem decât lângă guvern din punct de vedere, să spunem aşa, al experienţei pe care o avem şi datorită legăturilor pe care le avem atât cu instituţiile financiare internaţionale cât şi cu Comisia Europeană. Esenţial, şi ăsta e punctul nostru de vedere, pe termen scurt este să păstrăm credibilitatea politicilor pentru a avea finanţarea necesară în condiţii de deficit major”, a mai precizat guvernatorul BNR.
Isărescu a menţionat că discuţiile despre economie din spaţiul public sunt în termeni excesivi.
”Eu nu am prea văzut discuţiile din spaţiul public vorbind prea mult despre economie decât în termeni din aceştia, hai să spun, excesivi. Ba că se prăbuşeşte, nu se prăbuşeşte nimic. Instituţiile funcţionează. O singură problemă în ţara aceasta este greu de făcut, pentru că am văzut că nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Deci distribuţia costurilor acestei ajustări este problema esenţială. Şi asta este o chestiune politică. Deci politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat, sustenabil, reducerea cheltuierilor sau creşterea veniturilor astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe o grupare socială sau pe alta.Şi asta este o decizie destul de grea. Şi de aceea nu fac alte comentarii”, a afirmat Mugur Isărescu.
Isărescu, despre recesiune: Suntem încă departe / Să păstrezi credibilitatea, să reduci sustenabil deficitul şi să nu creezi recesiune, o combinaţie foarte grea, dar cred în ea /Ce spune despre restabilirea încrederii pieţelor de capital
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că România este departe de recesiune, dar a explicat că nu este un lucru uşor cântărirea măsurilor. El a adăugat că este o combinaţie foarte grea să păstrezi credibilitatea, să reduci deficitul sustenabil şi să nu creezi recesiune, dar că el crede în ea. El a subliniat că prioritară este restabilirea încrederii pieţelor de capital. ”Ea a fost zguduită, nu tulburată. Aici ne-am jucat cu focul. Noi ca ţară”, a declarat Isărescu.
Isărescu a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, cât de aproape sau de departe este România de recesiune în condiţiile actuale.
”Suntem încă departe, dar în funcţie de măsuri….”, a afirmat guvernatorul BNR.
Întrebat ce măsuri ar trebui să fie luate ca să fim departe de recesiune, Mugur Isărescu a răspuns: ”Cuvântul potrivit este cântărirea măsurilor este, sau fraza potrivită, cântărirea măsurilor nu este un lucru uşor. În acelaşi timp, să păstrezi credibilitatea, să reduci sustenabil deficitul şi să nu creezi recesiune, o combinaţie foarte grea, eu cred în ea. Atâta pot să vă spun. Că se poate face, nu e imposibilă. Şi o spun din experienţa pe care o am şi de guvernator, şi de economist, şi de fost prim-ministru. Se poate face”.
Isărescu a explicat şi care sunt măsurile prioritare pentru a nu ajunge în această situaţie.
”Priorităţile sunt restabilirea încrederii pieţelor de capital. Ea a fost zguduită, nu tulburată. Aici ne-am jucat cu focul. Noi ca ţară. Adică nu poţi să te joci cu focul. Dacă cineva vorbeşte de naţionalizare, doar piaţa de capital, ce poate să facă? Am venit să îmi tai capul. Bineînţeles că pleacă. Şi au fost ieşiri mari de capital. Deci restabilirea încrederii este esenţială în condiţiile de pace socială, că dacă nu, nu poţi să faci numai pe declaraţii’, a transmis Isărescu.
