Parlamentul European, care se reuneşte luni în sesiune plenară, va comemora viaţa activistului anticorupţie rus Aleksei Navalnîi, decedat recent, cu un discurs al văduvei sale, Iulia Navalnaia, în faţa eurodeputaţilor, transmite Agerpres.
Aleksei Navalnîi, unul dintre cei mai cunoscuţi activişti anticorupţie din Rusia, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2021 şi critic virulent al preşedintelui Vladimir Putin, a murit în circumstanţe misterioase într-o colonie penitenciară îndepărtată din regiunea arctică rusă la 16 februarie, în timp ce executa o pedeapsă cu închisoarea pe baza unor acuzaţii false.
Pentru a comemora viaţa şi activitatea sa, eurodeputaţii o vor întâmpina miercuri pe Iulia Navalnaia, care va rosti un discurs, ce va fi urmat de o rundă de intervenţii ale reprezentanţilor grupurilor politice.
Miercuri după-amiază, eurodeputaţii vor avea o dezbatere despre moartea lui Aleksei Navalnîi cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai preşedinţiei belgiene a Consiliului UE. Este de aşteptat ca aceştia să condamne regimul rus şi pe preşedintele Vladimir Putin şi să discute despre situaţia periculoasă cu care se confruntă personalităţile opoziţiei, jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului în Rusia.
Tot în această sesiune plenară, eurodeputaţii vor supune la vot acordul cu ţările Uniunii Europene referitor la legea privind refacerea naturii. Conform noului act normativ european, UE trebuie să pună în aplicare măsuri de refacere pentru cel puţin 20% din zonele terestre şi maritime ale UE până în 2030 şi pentru toate ecosistemele până în 2050.
Acordul politic provizoriu dintre Parlament şi Consiliu asupra legii UE privind refacerea naturii, ce va fi supus votului final marţi, prevede, de asemenea, că ţările UE trebuie să refacă cel puţin 30% din habitatele degradate acoperite de noua lege până în 2030, 60% până în 2040 şi 90% până în 2050, la un nivel calitativ acceptabil.
Textul include unele derogări pentru statele membre, precum şi o „frână de urgenţă” prin care obiectivele pentru ecosistemele agricole pot fi suspendate temporar în circumstanţe excepţionale.
Pe de altă parte, membrii PE urmează să supună la vot marţi o nouă lege pentru a combate procesele abuzive contra jurnaliştilor. Legea, convenită cu guvernele UE în noiembrie 2023, îi va proteja pe cei care lucrează în chestiuni de interes public în faţa „acţiunilor strategice în justiţie împotriva mobilizării publice” (SLAPP).
Legea anti-SLAPP se va aplica atunci când sunt implicate mai multe ţări din UE şi va veni în sprijinul jurnaliştilor, activiştilor sau cadrelor universitare care lucrează în domeniul drepturilor fundamentale, al acuzaţiilor de corupţie sau de dezinformare. Printre noile garanţii menite să prevină tentativele de reducere la tăcere, cazurile nefondate pot fi respinse într-un stadiu incipient. Instanţele pot solicita reclamantului să furnizeze garanţii financiare pentru costurile estimate ale procedurilor şi pot impune sancţiuni disuasive, cum ar fi plata de despăgubiri pentru daune.
Un alt subiect de interes de pe agenda sesiunii plenare a PE este actualizarea normelor privind permisele de conducere. Cu peste 20.000 de decese cauzate de accidente rutiere în Uniunea Europeană, eurodeputaţii doresc să se asigure că noua directivă îmbunătăţeşte siguranţa rutieră şi promovează tranziţia verde şi digitală a UE. O dezbatere pe acest subiect este prevăzută pentru marţi, iar a doua zi este programat votul în prima lectură, urmând ca dosarul să fie finalizat în următoarea legislatură a PE.
Potrivit proiectului legislativ, permisele de conducere vor fi valabile 15 ani pentru motociclete, autoturisme şi tractoare şi cinci ani pentru camioane şi autobuze, conform proiectului de norme. Eurodeputaţii doresc, de asemenea, controale obligatorii de sănătate atunci când se eliberează sau se reînnoieşte un permis de conducere.
Pentru a sprijini piaţa unică europeană, eurodeputaţii doresc să introducă un permis de conducere digital, disponibil pe telefonul mobil şi echivalent integral cu permisul fizic de conducere. Ei propun şi o perioadă de probă de doi ani pentru şoferii începători, care vor trebui să suporte sancţiuni mai severe pentru condusul periculos.
Nu în ultimul rând, Parlamentul European va supune la vot, joi, o rezoluţie prin care cere mai multă muniţie şi arme pentru Kiev şi aplicarea mai severă a sancţiunilor împotriva Rusiei.
Rusia şi-a lansat invazia pe scară largă contra Ucrainei la 24 februarie 2022. De atunci, Uniunea Europeană a oferit Kievului un sprijin politic, militar, umanitar şi financiar fără precedent şi a impus sancţiuni stricte împotriva Moscovei.
UE a adoptat recent cel de al 13-lea pachet de sancţiuni, ce va fi aplicat cu ocazia aniversării a doi ani de la începutul războiului. Eurodeputaţii au cerut anterior un efort susţinut pentru a elimina lacunele care permit Rusiei să ocolească sancţiunile internaţionale.
Noua rezoluţie se va concentra şi pe necesitatea ca statele membre ale UE să accelereze livrarea de arme şi muniţii în Ucraina, să analizeze sprijinul financiar pe care îl vor acorda pe viitor acestei ţări şi să se concentreze asupra necesităţii ca Europa să îşi consolideze angajamentele şi industria de apărare. Dezbaterea pe acest subiect a avut loc în 6 februarie, în cadrul sesiunii plenare precedente a PE.
