Kobe, în vestul Japoniei, este cunoscut mai ales pentru carnea sa marmorată. Dar savurarea acestei delicatese nu a fost ceea ce l-a adus pe Igor Korhovyi în oraș, luna trecută. Într-o sală de conferințe din centrul orașului, el și un grup de alți oficiali din Ucraina s-au așezat la masa întâlnirilor și prelegerilor. „Ar trebui să învățăm din experiența voastră”, i-a spus el guvernatorului regiunii, notează The Economist.
<< Forțele armate ale Japoniei, care nu au tras niciun foc de armă într-un conflict de la 1945 încoace, au puțin de învățat de la luptătorii experimentați ai Ucrainei. Totuși, Japonia are multe lecții valoroase de împărtășit în ceea ce privește supraviețuirea la dezastre și reconstruirea după acestea. Al Doilea Război Mondial a devastat multe orașe japoneze, inclusiv Tokyo. În timpul vizitei sale pentru summitul G7 de luna trecută, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a remarcat asemănarea dintre „ruinele orașelor noastre” și imaginile Hiroshimei pe care le-a văzut după bombardamentul atomic. Pericolele naturale, de la cutremure la taifunuri și inundații, sunt, de asemenea, frecvente în Japonia. Regiunea nord-estică Tohoku a suferit un cutremur, un tsunami și un dezastru nuclear în 2011. O mare parte din sistemul de gestionare a dezastrelor al țării se bazează pe experiența cutremurului devastator din Kobe din 1995. „Dintr-un număr de succese și multe eșecuri, am învățat câteva lecții”, explică Matsunaga Hideki de la Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA), organizația de dezvoltare internațională a Japoniei.
Pentru ucraineni, Japonia reprezintă, prin urmare, un studiu al rezilienței. „Japonia este o țară care trăiește într-o permanentă reconstrucție”, spune Korhovyi, din Ministerul Ucrainei pentru Comunități, Teritorii și Dezvoltare Infrastructură. „Cum au realizat această minune? Cum poate fi abordarea lor utilizată sau modificată în Ucraina?”. Sergiy Korsunsky, ambasadorul Ucrainei în Japonia, a publicat recent o carte în limba ucraineană, intitulată „Cum renasc națiunile: Experiența Asiei de Est”, care explorează aceste întrebări, studiind experiențele Chinei, Japoniei, Coreei de Sud și Vietnamului.
Trei lecții ies în evidență. Prima implică prioritizarea oamenilor în timpul reconstrucției – infrastructura nu are valoare dacă comunitățile nu se întorc să o utilizeze.
A doua este importanța de a profita de oportunitatea oferită de o pagină goală. „Nu reconstruiți vechiul, construiți ceva nou”, spune Korsunsky. Gândirea în perspectivă este, de asemenea, esențială. „Ceea ce este important nu sunt doar banii – trebuie să planifici”, concluzionează el. Ucraina ar trebui să înceapă acest lucru acum. „Când se va încheia războiul, nu vom mai avea timp pentru planificare – totul trebuie făcut în paralel”, spune Korkhovyi.
Liderii ucraineni ar prefera în continuare arme în loc de planuri urbane. Cu toate acestea, legea japoneză interzice trimiterea de ajutor letal (chiar dacă unii membri ai partidului de guvernământ din Japonia doresc să schimbe acest lucru). Astfel, guvernul s-a concentrat pe asistența financiară și umanitară. Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, un institut german de cercetare, asistența totală a Japoniei pentru Ucraina se ridică la 6,7 miliarde de dolari. Ca procent din PIB, acest lucru reprezintă o treime din ceea ce au oferit America și Marea Britanie; însă este mult mai mult decât alte democrații asiatice care s-au aliniat cu Ucraina, precum Australia și Coreea de Sud.
Excursiile de studiu, precum călătoria organizată de JICA pentru Korhovyi și alți oficiali din întreaga Ucraină, fac parte din pachet. Korhovyi s-a minunat de stațiile electrice subterane din Japonia. „Dacă Ucraina ar avea astfel de stații în marile orașe, am evita întreruperile cauzate de atacurile cu drone asupra infrastructurii critice”, s-a gândit el. De asemenea, el a solicitat gazdelor sale copii ale regulamentelor japoneze referitoare la eliminarea molozului rezultat din clădirile distruse de cutremure, care ar putea fi aplicate clădirilor distruse de bombe. Serhii Koreniev, viceprimarul orașului Mikolaiv din sudul Ucrainei, care a avut dificultăți în asigurarea apei potabile după ce bombardamentele au perturbat rețeaua de conducte, a găsit multe de lăudat în gestionarea apei din Kobe. Acesta a construit un sistem inovator de conducte și rezervoare de apă după ce a suferit perturbări similare în timpul cutremurului.
Astfel de măsuri ar putea ajuta indirect Ucraina să se apere de atacuri și de crizele ecologice pe care le pot declanșa, cum ar fi inundațiile cauzate de distrugerea unei baraje în sudul țării în această săptămână. Ele vor fi, de asemenea, esențiale după încheierea luptelor. Ucraina va trebui să trăiască cu un risc constant – sub forma vecinului amenințător. Aceasta înseamnă construirea de orașe și încurajarea comunităților care sunt pregătite pentru cel mai rău – o lecție dură pe care Japonia a trebuit să o învețe. Așa cum afirmă Valentina Poliakova din Agenția de Stat pentru Restaurare și Dezvoltare a Infrastructurii din Ucraina: „Trebuie să ne gândim la Rusia ca la un dezastru natural, așa cum fac ei în Japonia în cazul unui tsunami sau cutremur”. >>
De Ziua Națională a Rusiei, nici că puteau veni semnale mai încurajatoare pentru Ucraina
