Publicația Meduza (în rusă – AICI, în engleză – AICI) decriptează jocul politic din spatele declarațiilor antiucrainene ale premierului slovac Robert Fico.
De la preluarea celui de-al patrulea mandat de prim-ministru al Slovaciei, în octombrie 2023, Robert Fico a numit Ucraina „una dintre cele mai corupte țări din lume”, a oprit livrările de arme către forțele armate ucrainene și a promis că va bloca ajutorul UE pentru Kiev.
Dar același Fico s-a întâlnit cu prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal la 24 ianuarie și au convenit asupra unei politici bilaterale de „nou pragmatism”, angajându-se să nu obstrucționeze ajutorul UE și exprimându-și sprijinul pentru „forumul de pace” al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Meduza i-a cerut jurnalistei slovace Anna Mogilevskaia să deslușească retorica anti-ucraineană a lui Fico și să explice contrastul puternic dintre politica sa internă și cea externă.
Opoziția premierului slovac față de înarmarea Ucrainei
Prima vizită oficială a lui Robert Fico în Ucraina a durat doar o jumătate de zi. El s-a întâlnit cu prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal în jurul orei locale 10:00, la 24 ianuarie, la Ujhorod, un oraș din vestul Ucrainei, nu departe de granița cu Slovacia.
Deși politicienii au convenit asupra „continuării cooperării”, nu au fost anunțate alte detalii despre întâlnirea lor. Imediat după cină, Fico a zburat la Berlin pentru discuții cu cancelarul german Olaf Scholz.
Înainte de-a avea loc întâlnirea bilaterală de la Ujhorod, Fico a declarat că „Ucraina nu este o țară suverană și se află sub influența totală a SUA” și a calificat drept „nerealistă” returnarea teritoriilor ocupate de Rusia.
„Ce mai așteaptă ucrainenii? Ca rușii să plece din Donbas și Lugansk? Sau în Crimeea? Nu este realist. Conflictul nu poate fi rezolvat prin mijloace militare, iar prelungirea lui nu va face decât să întărească pozițiile Rusiei”, a declarat premierul slovac într-un interviu acordat televiziunii publice din Slovacia.
Fico și-a menținut această poziție încă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022 (când era deputat în opoziție). „O oprire imediată a operațiunilor de luptă este cea mai bună soluție pe care o avem pentru Ucraina. UE ar trebui să treacă de la statutul de furnizor de arme la cel de pacificator. Să-și petreacă 10 ani purtând discuții de pace, în loc de 10 ani omorându-se unii pe alții fără niciun rezultat”, a declarat Fico la sfârșitul lunii octombrie 2023, la o zi după ce și-a preluat mandatul.
Una dintre primele sale decizii în calitate de prim-ministru a fost să oprească trimiterea de echipamente și muniții din depozitele statului și ale armatei către Forțele Armate ale Ucrainei.
Slovacia trimisese anterior 13 pachete de ajutor militar în valoare de 671 de milioane de euro (aproximativ 720 de milioane de dolari), inclusiv un sistem de apărare aeriană S-300, 13 avioane de luptă MiG-29, elicoptere Mi-171, vehicule de luptă pentru infanterie, muniție și sisteme antitanc.
Fico s-a pronunțat, de asemenea, împotriva aderării Ucrainei la NATO și a promis să blocheze potențiala aderare a Kievului. „Nu ar fi altceva decât baza pentru un al treilea război mondial”, a declarat Fico.
„În Slovacia, o parte semnificativă a populației simpatizează fățiș Rusia”
Robert Fico, care conduce partidul politic Smer, a adoptat o abordare mai dură față de Ucraina la mijlocul anului 2022, explică politologul slovac Jozef Lenč de la Universitatea Ss. Cyril și Methodius: „Cam în această perioadă, politicienii Smer au început să vorbească despre o soluție pașnică, centrată pe încetarea sprijinului militar pentru Ucraina și pe renunțarea acesteia la teritoriile ocupate și anexate”.
Partidul Smer susține că războiul din Ucraina a început din cauza „provocărilor din partea NATO și a SUA” și pentru că „naziștii ucraineni” au încălcat drepturile vorbitorilor de limbă rusă din Donbas.
Lenč a explicat că astfel de declarații au fost o modalitate a lui Fico de a încerca să atragă alegătorii din extrema-dreaptă, care tind să aibă opinii pro-ruse. „Și i-a reușit asta”, a spus Lenč.
Agenda Smer l-a ajutat în esență pe Fico să câștige alegerile, susține politologul slovac Radoslav Štefančík de la Universitatea de Economie din Bratislava.
Fondat inițial ca un partid centrist, Smer a devenit ulterior un partid social-democrat și a alunecat spre populismul de stânga după cele mai recente alegeri parlamentare.
Cu toate acestea, poziția sa față de Ucraina a fost ceea ce a ajutat Smer să atragă alegători din extrema-dreaptă și ceea ce a permis în cele din urmă partidului să primească aproape un sfert din voturi.
După alegeri, Fico a devenit pentru a patra oară prim-ministru al Slovaciei. În opinia lui Štefančík, cariera politică a lui Fico a fost construită mai degrabă pe „pragmatism” decât pe ideologie.
„Dacă Fico face un fel de declarație, înseamnă că o consideră avantajoasă în acel moment. El face doar ceea ce îi aduce puncte politice”, spune Štefančík. „În Slovacia, o parte semnificativă a populației simpatizează în mod deschis cu Rusia, îl numește pe Putin erou și neagă faptul că armata rusă a comis crime de război în Ucraina. Acesta este acum grupul țintă al lui Fico. El încearcă să se agațe de simpatiile lor cu retorica sa populistă antiucraineană.”
Potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetare Globesec în martie 2023, jumătate din populația țării consideră că Occidentul este de vină pentru războiul din Ucraina. Mai mult, 69% dintre participanții la sondaj consideră că furnizarea de arme Kievului provoacă Rusia și apropie Slovacia însăși de război.
Štefančík spune că este mai important să acordăm atenție la ceea ce face Fico, decât la ceea ce spune: „Slovacia a încetat într-adevăr să mai trimită ajutor militar Ucrainei, dar merită să ne punem o întrebare aici: ce altceva ar fi putut oferi țara Ucrainei? Cel mai important lucru este că Slovacia a trimis deja sistemul său S-300 și toate avioanele de luptă MiG-29 disponibile ale armatei”.
În special, Fico nu a împiedicat producătorii slovaci de arme și echipamente militare, inclusiv întreprinderile de stat, să își îndeplinească comenzile către armata ucraineană.
De exemplu, compania Konštrukta-Defence a Ministerului slovac al Apărării a primit o comandă prioritară pentru furnizarea a 24 de obuziere Zuzana 2 către forțele armate ale Ucrainei. Producția acestora a fost plătită de Danemarca, Norvegia și Germania, contractul fiind evaluat la 93 de milioane de euro (aproximativ 100 de milioane de dolari).
Această comandă a fost atât de importantă pentru companie, încât Slovacia a amânat producția de obuziere pentru propria armată.
„Declarațiile despre Ucraina mobilizează segmente radicale ale societății, dar nu reflectă politicile oficiale ale Slovaciei”
Comentariile denigratoare ale lui Robert Fico despre Ucraina sunt destinate exclusiv publicului său intern, afirmă Radoslav Štefančík. Și, potrivit lui Joseph Lenč, acesta este modul în care Fico încearcă să își mobilizeze electoratul. „Declarațiile antiamericane și criticile la adresa Ucrainei sunt modalități relativ ușoare de a atinge acest obiectiv”, a declarat Štefančík.
Coaliția de guvernare a Smer include eurosceptici de extremă-dreapta din Partidul Naționalist Slovac, care îl critică pe Fico pentru că retorica sa este prea blândă atunci când se află la Bruxelles. „Faptul că Fico a susținut declarația comună de susținere a Ucrainei la summitul din toamnă al UE a provocat nemulțumiri clare în cadrul coaliției”, a declarat Lenč. Este probabil ca premierul să fi decis că a venit timpul să demonstreze o abordare mai dură față de partenerii săi.
În general, Fico se concentrează mai degrabă pe politica internă, decât pe cea externă, explică Štefančík. În prezent, se discută pe scară largă despre o reformă radicală a legislației penale, pe care guvernul încearcă să o treacă prin parlament de două luni și care a declanșat proteste la nivel național.
„Mii de cetățeni nemulțumiți protestează împotriva partidului lui Fico și a guvernului său. În parlament, coaliția sa de guvernare își menține o majoritate subțire. Opoziția îi suflă în ceafă”, explică Štefančík. Este clar că premierul încearcă să mute accentul pe un alt subiect care rezonează, notează politologul: „Aș spune că declarațiile sale despre Ucraina mobilizează segmente radicale ale societății, dar nu reflectă politicile oficiale ale Slovaciei”.
Poziția administrației Fico este clar exprimată în platforma sa, care spune că Slovacia va sprijini doar o rezoluție în Ucraina bazată pe principiile dreptului internațional și pe dreptul la autoapărare. Dacă Fico nu ar fi fost de acord cu aceste principii, atunci aceste declarații nu ar fi ajuns în document, explică Štefančík.
Discursurile lui Fico în afara Slovaciei subliniază și mai mult faptul că retorica sa antiucraineană este destinată exclusiv publicului intern. Cel mai recent exemplu de acest fel a fost întâlnirea sa cu premierul ucrainean Șmihal, în cadrul căreia liderul slovac s-a abținut de la a critica Ucraina, promițând în schimb să sprijine Kievul în procesul de integrare europeană și să continue să coopereze în domeniul livrărilor comerciale de echipamente militare.
Fico și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru Forumul pentru pace condus de Zelenski.
La întâlnirile cu liderii europeni, Fico a susținut aproape toate rezoluțiile Consiliului European, chiar dacă anterior își exprimase opoziția, explică Lenč. De exemplu, deși premierul slovac a cerut UE „să se transforme dintr-un furnizor de arme într-un pacificator”, el a votat, alături de ceilalți șefi de stat europeni, în favoarea ajutorului militar acordat Ucrainei atât timp cât acesta va fi necesar.
Premierul ungar Viktor Orban i-a servit drept exemplu: un lider european care critică politicile UE față de Ucraina. Dar, spre deosebire de Orban, notează Štefančík, Fico nu poate fi considerat un politician pro-rus: „El înțelege perfect că o cooperare cu Rusia ar transforma Slovacia într-un proscris. În plus, își amintește că Slovacia își primește banii de la Bruxelles, nu de la Rusia”.
