Lanț uman între Lituania și Belarus, marcând celebra „Cale Baltică” din 1989. Diplomația rusă: Opoziția de la Minsk vrea „vărsare de sânge”

Foto: Twitter

Un număr de 35.000 de lituanieni au format duminică un lanţ uman pe o lungime de 34 de kilometri, din Vilnius până la graniţa cu Belarus, pentru a-şi exprima sprijinul pentru protestatarii din Belarus şi lidera opoziţiei Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

„Mai mult decât oricine altcineva îi puteţi înţelege pe belaruşi, pentru că nu cu mult timp în urmă aţi trecut prin acelaşi lucru ca noi”,  a afirmat Tihanovskaia într-un discurs înregistrat.

Aceasta nu a participat la manifestare din motive de securitate, potrivit echipei sale.

Tihanovskaia a fost principala contracandidată a preşedintelui Alexandr Lukașenko în alegerile care au avut loc pe 9 august. Victoria declarată a lui Lukaşenko, cu 80% din voturi, i-a determinat pe oponenţii acestuia să afirme că alegerile au fost trucate şi să declanşeze proteste uriaşe, fără precedent.

„Sunt mândru că naţiunea mea a răspuns apelului şi a venit aici să încurajeze Belarusul. Nu suntem indiferenţi şi nu vom fi niciodată indiferenţi”, a spus preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.

Mesajul ambasadorului SUA în Lituania

Ambasadorul SUA în Lituania, Robert S. Gilchrist,  a participat la acest lanţ uman, purtând un steag roşu cu alb, care a fost pentru scurt timp steagul Belarusului, la începutul anilor 1990, şi care a devenit un simbol al protestelor antiguvernamentale.

„Mesajul meu este că sunt încântat să mă alătur unui număr atât de mare de oameni care demonstrează o astfel de unitate cu poporul din Belarus”, a declarat Gilchrist reporterilor.

Lanţul uman a marcat aniversarea unui protest de masă împotriva Uniunii Sovietice, pe 23 august 1989, când 2 milioane de oameni şi-au dat mâna de-a lungul celor trei state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania.

Cunoscut sub numele de Calea Baltică, a fost unul dintre cele mai bune exemple ale unui protest paşnic împotriva puterii discreţionare din Europa din deceniile recente, a spus Linas Kojala, director la Eastern Europe Studies Centre, un institut de cercetări din Vilnius.

„A dat mesajul că dorim o Lituanie diferită, neocupată de Uniunea Sovietică, iar evenimentul de astăzi afirmă că Lituania doreşte să vadă un stat belarus diferit”, a declarat Kojala.

Lavrov: Tihanovskaia, supusă unor „presiuni”

Între timp, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, i-a acuzat duminică pe membrii opoziţiei din Belarus care au părăsit ţara în timpul recentelor proteste că vor „vărsare de sânge”, potrivit agenţiei ruse de presă RIA.

El a adăugat că lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a fost supusă unor „presiuni”, în contextul în care a început să dea tot mai multe declaraţii în engleză recent.

Lavrov a spus de asemenea că, în absenţa unor observatori internaţionali, va fi imposibil de dovedit că preşedintele belarus Aleksandr Lukanşenko nu a câştigat alegerile de la 9 august, a raportat şi agenţia de presă Interfax.

El a mai declarat că Moscova face apel la iniţierea unui autentic dialog naţional în Belarus.

Şeful diplomaţiei ruse a atras avertizat de asemenea din nou împotriva „instigării la turbulenţe din exterior” şi a unui nou „scenariu ucrainean”.

Zeci de mii de persoane au manifestat duminică la Minsk împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here