Orban: Deficitul balanței comerciale, spre 18 miliarde euro. Planurile pentru salariul minim

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Premierul Ludovic Orban a făcut declarații, marți dimineață, la reuniunea Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

Șeful Executivului a s-a referit la problema majorării salariului minim pe economie, arătând că au fost făcute analize pentru a înțelege în ce măsură creșterea ar putea afecta profitabilitatea companiilor, dar și bugetele administrațiilor locale.

În acest din urmă caz, Orban a făcut referire la baza de calcul a salariilor, care depinde de nivelul salariului minim.

În ultimii doi, a arătat premierul, în acest context, politicile duse de PSD-ALDE au afectat echilibrul bugetelor locale.

  • Pe analiza privitoare la domeniile în care sunt cei mai mulţi angajaţi pe salariul minim, am făcut o analiză a profitabilităţii, cei mai mulţi angajaţi pe salariul minim astăzi, aproximativ 220.000 de salariaţi sunt în comerţul cu amănuntul, unde e o rată a profitabilităţii 4,3 la sută.
  • Pe locul doi sunt cei din transporturi terestre, pe locul trei activităţi de investigaţii şi protecţie, pe locul patru comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului de autovehicule şi motociclete.
  • Rata profitabilităţii în aceste domenii este 4,3, 3,7, 5,7, 4,6.
  • Prin creşterea salariului minim am încercat să nu afectăm foarte mult rata profitabilităţii în aceste domenii de activitate pentru că dacă trecem pe pierdere companiile nu facem decât să le facem un rău angajaţilor respectivi.
  • Pe de altă parte, creşterea salariului minim poate să fie un stimul inflaţionist. Companiile, pentru a-şi menţine profitabilitatea, să încerce să crească preţul produselor sau tarifele serviciilor pe care le practică. Deci şi acest element e foarte important de luat în calcul.
  • De asemenea, cred că trebuie analizat şi impactul asupra bugetului care nu este de neglijat.
  • Sigur că, în special, creşterea salariului minim afectează în special autorităţile locale, angajaţii din autorităţile locale, care au salarizarea stabilită pe grilă în raport cu salariul minim brut şi acum trebuie să vă spun că la ora actuală bugetele locale au fost aruncate în aer prin politicile din 2018 şi 2019 în care autorităţile locale pe de o parte au pierdut cam 7 miliarde minim în fiecare an şi pe de altă parte au fost obligate la cheltuieli suplimentare, cheltuielile au crescut foarte mult, ponderea cheltuielilor cu salariilor în bugetelor locale, mai ales acele autorităţile locale care au aplicat grila pe maxim şi de asemenea au crescut foarte mult cheltuielile sociale ale autorităţilor locale care au crescut ca pondere la aproape 23-24 la sută şi au afectat grav capacitatea autorităţilor locale de a face investiţii sau de a cofinanţa proiectele de investiţii cu finanţare europeană sau proiectele de investiţii care sunt finanţate de la bugetul de stat prin intermediul PNDL.
  • Știm foarte bine că în ultimii ani politica economică s-a bazat pe stimularea creșterii economie pe consum, prin creșterea artificială a cererii. Orice stimul prea mare care să ducă la creșterea cererii care nu are acoperire în ceea ce se produce pe plan intern poate să ducă la consecințe negative.
  • Anul ăsta este posibil să se ajungă la un deficit al balanței comerciale de aproape 18 miliarde de euro.
  • Bugetele locale au fost aruncate în aer prin politicile din 2018 și 2019, prin car autoritățile locale au pierdut minimum 7 miliarde în fiecare an, iar pe de altă parte le-au crescut alte cheltuieli.

Premierul participă la reuniunea Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, alături de vicepremierul Raluca Turcan, ministrul finanţelor publice, Florin Cîţu, ministrul muncii şi protecţiei sociale, Violeta Alexandru, şi şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

Foto: INQUAM/Octav Ganea

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here