Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse „să menţină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse.
Context
Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca „forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul” „republicilor populare” Doneţk şi Lugansk.
În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia.
Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul.
Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora.
Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene.
Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Acordurile, cu o durată de 10 ani, creează „temeiul legal pentru prezenţa” în aceste teritorii a „unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi”, potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte.
Documentele „prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac” şi „prevăd protecţia comună” a frontierelor.
Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei.
UPDATE 13:00 – Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus – n.r.) a ratificat marţi aşa-numitele ”tratate de prietenie, cooperare şi ajutor reciproc” între Federaţia Rusă şi autoproclamatele republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, a căror independenţă a fost recunoscută luni de preşedintele rus Vladimir Putin, informează EFE.
Decizia a fost aprobată în unanimitate, notează EFE.
Mai devreme, marţi, ”parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat tot în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor de prietenie şi cooperare cu Rusia, semnate de ”liderii” lor luni cu şeful statului rus.
Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.
Ucraina ia în considerare ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia
UPDATE 12:00 – Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că are în vedere ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, acuzând-o că pregăteşte continuarea ‘agresiunii militare împotriva Ucrainei’, după ce omologul său rus Vladimir Putin a recunoscut luni autoproclamatele republici proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei şi a dispus desfăşurarea trupelor ruse în provincia Donbas cu scopul de a asigura ‘menţinerea păcii’, relatează AFP, EFE şi Unian, citate de Agerpres.
‘Am primit o solicitare din partea Ministerului de Externe de a examina problema ruperii relaţiilor diplomatice între Ucraina şi Rusia’, a declarat Zelenski în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său estonian Alar Karis.
‘Voi analiza această chestiune imediat, după conferinţa noastră de presă’, a spus preşedintele ucrainean, adăugând că va examina şi paşii pe care îi va face Kievul împotriva escaladării ruse.
Recunoscând ‘republicile ‘ separatiste din estul Ucrainei, Rusia pregăteşte baza legală pentru continuarea agresiuni sale militare împotriva Ucrainei, a acuzat Volodimir Zelenski.
‘Considerăm că, prin această decizie, Rusia a creat baze legale pentru continuarea agresiunii sale împotriva statului ucrainean, încălcând astfel toate angajamentele sale bilaterale şi multilaterale, (inclusiv) rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina din 17 februarie 2015’, a declarat el pe fondul temerilor privind o invazie de anvergură rusă.
Zelenski a spus că nu se aşteaptă la un ‘război de mare amploare’ împotriva ţării sale şi nici la o escaladare pe scară largă, dar a avertizat că va institui legea marţială în cazul unui astfel de scenariu.
Kievul, a subliniat el, nu va răspunde cererii separatiştilor de a retrage trupele ucrainene din partea de Donbas aflată sub controlul statului ucrainean.
‘Nu discutăm cu ei. Nu înţelegem cine sunt ei’, a spus preşedintele ucrainean, reiterând refuzul Kievului de a se aşeza la masa negocierilor cu militanţii separatişti.
‘Europa şi lumea nu pot permite ca greşelile tragice care au fost făcute în Georgia în 2008 să fie repetate’, a spus el, referindu-se la conflictul armat în urma căruia Rusia a recunoscut republicile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.
În acest context, el a cerut oprirea ‘imediată’ a gazoductului ruso-german Nord Stream 2. ‘Ne-am pus de acord asupra necesităţii introducerii imediate de sancţiuni pentru un nou act de agresiune împotriva Ucrainei’, a declarat Zelenski în aceeaşi conferinţă de presă cu omologul său estonian, care a condamnat ‘ferm’ pasul făcut de Putin. ‘Aceste sancţiuni trebuie să includă oprirea totală a Nord Stream 2’, a insistat preşedintele ucrainean.
Reacții în Consiliul de Securitate al ONU
UPDATE 09:00 – ONU şi majoritatea membrilor Consiliului de Securitate au condamnat luni, într-o reuniune de urgenţă, decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa republicilor separatiste din Ucraina şi de „a desfăşura trupe ruseşti” acolo, în timp ce Moscova a asigurat că va rămâne „deschisă diplomaţiei”, scrie marţi France Presse, citată de Agerpres.
„Graniţele Ucrainei recunoscute internaţional vor rămâne neschimbate, indiferent de declaraţiile şi acţiunile Rusiei”, a afirmat ambasadorul ucrainean la ONU, Serghi Kisliţia. Ucraina cere Rusiei „să-şi anuleze decizia de a recunoaşte” teritoriile separatiste ucrainene, „să se întoarcă la masa negocierilor” şi să procedeze la „o retragere imediată şi verificabilă a trupelor sale de ocupaţie”, a adăugat el.
Desemnarea armatei ruse de către preşedintele Vladimir Putin drept „forţă de menţinere a păcii” pentru a justifica intrarea în teritoriile separatiste din estul Ucrainei este „un nonsens”, a declarat în prealabil ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield.
Preşedintele Vladimir Putin „a anunţat (…) că va desfăşura trupe ruseşti în aceste zone. Ei le numesc forţe de menţinere a păcii. Acesta este un nonsens. Ştim ce sunt ele cu adevărat”, a criticat diplomata americană.
În prealabil, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, „a regretat” puternic deciziile şi acţiunile Rusiei.
„Următoarele ore şi zile vor fi critice. Riscul unui conflict major este real şi trebuie evitat cu orice preţ”, a susţinut ea în cadrul reuniunii organizate la cererea în special a occidentalilor.
Rusia nu închide uşa „diplomaţiei” pentru a rezolva criza din Ucraina, dar va împiedica o „baie de sânge” în teritoriile separatiste din estul ţării a căror independenţă Moscova tocmai a recunoscut-o, a asigurat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia.
„Rămânem deschişi diplomaţiei, pentru o soluţie diplomatică. Totuşi, nu intenţionăm să permitem o baie de sânge în Donbas”, a declarat diplomatul rus.
În cadrul sesiunii, mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate au condamnat ultimele evoluţii, precum Franţa, Norvegia sau Irlanda, a cărei ambasadoare, Geraldine Byrne Nason, a criticat puternic Moscova. „Acţiunile unilaterale ale Rusiei nu fac decât să exacerbeze tensiunile”, a spus ea.
Pentru Franţa, Rusia „a ales calea confruntării”, a deplâns ambasadorul francez Nicolas de Riviere.
„Cine urmează?” să fie invadat, s-a întrebat într-un mod mai direct ambasadorul albanez Ferit Hoxha, condamnând „o încălcare a dreptului internaţional”.
Omologul său indian, TS Tirumurti, şi-a exprimat „îngrijorarea profundă” şi a cerut „reţinere din partea tuturor părţilor”, în timp ce ambasadoarea britanică Barbara Woodward a solicitat Rusiei „să facă un pas înapoi” şi Brazilia „o încetare imediată a focului” în estul Ucrainei.
„Această acţiune” de a intra militar în estul Ucrainei „şi acest anunţ” de recunoaştere a independenţei „subminează integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat ambasadorul Kenyei Martin Kimani.
Ghana, Emiratele Arabe Unite au criticat de asemenea Rusia, cerând „dezescaladare” şi „reţinere”.
China s-a distins de partenerii săi prin faptul că nu a condamnat în mod explicit Rusia. „Credem că toate ţările ar trebui să rezolve diferendele internaţionale prin mijloace paşnice, în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite”, s-a limitat să declare ambasadorul chinez Zhang Jun.
Noi sancțiuni împotriva Rusiei
UPDATE 07:50 – Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina.
„Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ”, a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe.
Mesajul președintelui ucrainean
UPDATE 05:00 – Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunţat marţi, într-discurs adresat naţiunii, o încălcare a „suveranităţii şi integrităţii teritoriale” a Ucrainei după recunoaşterea independenţei celor două „republici” separatiste Donbas de către Moscova, de care el afirmă că „nu îi este frică”, scrie AFP.
„Ucraina consideră cele mai recente acte ale Rusiei o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului nostru”, a spus el, adăugând că ucrainenii sunt „pe pământul lor” şi „nu se tem de nimic sau de nimeni” şi nu vor ceda „nicio singură bucată din ţară”.
Pe de altă parte, el a declarat că aşteaptă pentru ţara sa un sprijin „clar” şi „eficient” de la aliaţii occidentali în faţa Rusiei, după ce Moscova a recunoscut „republicile” separatiste din estul Ucrainei.
„Aşteptăm un sprijin clar şi eficient de la partenerii noştri”, a spus Volodimir Zelenski.
„Este foarte important să vedem acum cine este adevăratul nostru prieten”, a adăugat şeful statului ucrainean.
Blinken: Este necesar un răspuns rapid şi ferm
UPDATE 00:01 – Secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat că recunoaşterea de către Rusia a regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk necesită un răspuns „rapid şi ferm”.
„Recunoaşterea de către Kremlin a aşa-numitelor „Republici Populare Doneţk şi Lugansk” ca fiind „independente” necesită un răspuns rapid şi ferm şi vom lua măsurile adecvate în coordonare cu partenerii noştri”, a scris Blinken pe Twitter.
Iar ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a apreciat luni ca „nonsens” desemnarea de către preşedintele rus, Vladimir Putin, a armatei sale drept „forţă de menţinere a păcii” pentru a justifica intrarea în teritoriile separatiştilor din estul Ucrainei, notează AFP.
