Locuitorii din Găgăuzia îşi aleg duminică liderul în cadrul turului al doilea al scrutinului pentru funcţia de başcan, în care luptă un candidat independent susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Grigorii Uzun, şi candidata Partidului „ŞOR”, Evghenia Guţul, notează News.ro.
Secţiile de vot s-au deschis la ora 07:00, fără incidente, iar locuitorii regiunii sunt aşteptaţi la vot până la ora 21:00, scrie NewsMaker.
Cei doi candidaţi care au intrat în turul al doilea au încheiat turul întâi, desfăşurat la 30 aprilie, cu rezultate foarte apropiate, dar la distanţă de ceilalţi şase concurenţi. Ambii au o orientare prorusă, în condiţiile în care partidele prooccidentale din Republica Moldova nu au avut candidaţi proprii la alegerile pentru funcţia de lider al regiunii semiautonome din Republica Moldova.
La turul întâi, din 30 aprilie, au participat 57.019 persoane, prezenţa la vot fiind de 57,8%.
PERCHEZIŢII LA „ŞOR”
Sâmbătă, cu o zi înainte de scrutin, oamenii legii au iniţiat un dosar penal pentru fapte de corupere a alegătorilor din Găgăuzia care ar fi fost „mituiţi” să voteze în favoarea Evgheniei Guţul, candidata „ŞOR”. Ofiţerii şi procurorii anticorupţie au descins la reprezentanţii Partidului „ŞOR”, după ce acţiuni similare au fost desfăşurate şi cu o săptămână înainte, în 7 mai. Opt persoane sunt cercetate în stare de libertate. Oameni legii au ridicat inclusiv telefoane şi bani, publicând probe video şi audio în acest sens.
Potrivit procurorilor, începând cu luna martie, concurentul electoral vizat, precum şi grupul său de iniţiativă ar fi acceptat cu bună ştiinţă mijloace financiare din partea unui grup criminal organizat, pentru remunerarea ilicită a activiştilor implicaţi în campania electorală de alegere a başcanului UTA Găgăuzia, precum şi pentru a-i determina pe alegători să voteze pentru candidatul formaţiunii. Fiecare activist care convingea 30 de alegători să o voteze pe Guţul primea 15 000 de lei moldoveneşti (aproape 800 de euro).
Formaţiunea politică a negat veridicitatea probelor video şi audio prezentate de poliţie, catalogându-le drept „trucate”.
GĂGĂUZIA, O PÂRGHIE PENTRU KREMLIN
Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova – regiune aflată în sudul ţării, cu populaţie turcică, dar creştin-ortodoxă – este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului, potrivit Deutsche Welle. Mişcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componenţa Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forţele constituţionale şi cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârşitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabileşte că în regiune funcţionează trei limbi oficiale: găgăuza, româna şi rusa, reaminteşte Deutsche Welle.
Deşi nu este o enclavă separatistă precum Transnistria, regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) şi propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele şi taxele locale la bugetul central al ţării, dar primeşte transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.
Cei opt candidaţi care s-au înscris în cursa pentru alegerile din 30 aprilie nu au concurat practic între ei, ci şi-au construit campania pe alimentarea ostilităţii găgăuzilor contra guvernării pro-europene de la Chişinău, menţionează Deutsche Welle.
CINE SUNT GĂGĂUZII
În perioada 1806-1812, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost ocupată de Imperiul Rus, confruntându-se cu un exod masiv al tătarilor din sudul regiunii, ruşii au dispus recolonizarea acestor zone cu găgăuzi (de religie ortodoxă) aduşi din estul Bulgariei. Aşa au apărut sate precum Avdarma, Congaz, Comrat, Tomai, Cişmichioi, care anterior erau localităţi locuite de tătarii nogai.
După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei şi al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit din UE, România şi SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că 98% din populaţia acestei regiuni votează cu partide pro-ruse. În regiune toţi vorbesc limba rusă, iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt cele în limba rusă. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada sovietică, regimul nu a permis activitatea niciunei şcoli în limba găgăuză, ceea ce a făcut ca limba rusă să devină principala limbă vorbită, explică Deutsche Welle.
