De la întreceri electorale și inteligență artificială, până la antitrust și sistemul bancar din umbră, iată care sunt marile teme care ar putea defini lumea afacerilor și a politicii în 2024, scrie The New York Times.
În timp ce privim spre noul an, echipa DealBook a NY Times a identificat aproximativ o duzină de teme care vor deveni probabil narațiuni curente care ar putea defini ecosistemul de afaceri și politici în următoarele 12 luni.
Desigur, alegerile prezidențiale, poate unele dintre cele mai polarizante din istorie, vor infecta fiecare parte a lumii afacerilor. Fiți atenți la directorii executivi și la alți finanțatori care susțin candidații – și, important, care tac – și la modul în care companiile tratează angajații care se exprimă deschis. De asemenea, unii directori bogați vor evita să doneze direct către candidați, dar vor dona în schimb către PAC-uri, ca un fel de scut împotriva controlului public.
O altă poveste care va rămâne probabil parte din conversația de la cafea în afaceri este reacția împotriva principiilor de guvernanță de mediu, socială și corporativă, sau E.S.G. Această luptă s-a manifestat într-o bătălie politică și s-a regăsit din ce în ce mai mult în ultimul an într-o dezbatere despre libertatea de exprimare în campusuri (o altă temă care nu dispare).
Alegerile prezidențiale din SUA. Cursa pare să se reducă la o reeditare a celei din 2020, Donald Trump conducând în sondajele de opinie pentru a fi candidatul republican, în ciuda problemelor sale juridice tot mai mari. Marea întrebare este cum vor reacționa liderii din mediul de afaceri. Se vor coagula în jurul (și își vor direcționa banii către) un candidat de genul „oricine, dar nu Trump”? Nikki Haley, fostul guvernator al Carolinei de Sud, conduce această cursă, dar are un drum lung de parcurs pentru a-l ajunge din urmă pe Trump. Președintele Biden, care a luat o serie de decizii importante în ceea ce privește economia, speră că alegătorii vor începe să simtă o relansare economică pentru a-și inversa ratingul scăzut în sondaje.
Creditele private ar putea fi afectate de un val de neplăți. La fel cum achizițiile cu efect de levier din anii 1980 au fost redenumite „capital privat”, așa și „sistemul bancar din umbră” a fost redenumit „credit privat” și „creditare directă”, la timp pentru ca această activitate să atingă cele mai înalte niveluri de până acum. Împrumuturile directe acordate de firmele de investiții și de fondurile speculative au devenit un titan de 1,5 trilioane de dolari, numeroase companii apelând la companii precum Apollo și Ares pentru împrumuturi, în loc de JPMorgan Chase.
Dar industria s-ar putea confrunta cu un test în 2024: debitorii îndatorați, care se confruntă cu scadențe iminente ale datoriilor și cu rate ridicate ale dobânzilor, apelează deja la credite private pentru mai multe împrumuturi, ceea ce ridică îngrijorarea că creditorii s-ar putea confrunta cu un val de clienți neperformanți. Un șir de eșecuri i-ar putea lovi puternic pe acești creditori, se tem scepticii, lăsând fondurile de pensii, asigurătorii și alți susținători ai fondurilor de credit privat în situația de a rămâne cu sacul gol.
Mania afacerilor media? Relatările potrivit cărora David Zaslav, directorul general al Warner Bros. Discovery, a purtat discuții luna trecută despre o potențială fuziune cu Paramount au declanșat un val de speculații conform cărora 2024 va fi un an al consolidării media. Industria a fost transformată în ultimii ani de creșterea streaming-ului, de schimbările în modul în care oamenii consumă media și de pătrunderea Big Tech în sectoarele dominate de obicei de companiile media de modă veche. Acum, industria se află în pragul următoarei schimbări majore, odată cu ascensiunea inteligenței artificiale.
O dată pe care trebuie să v-o notați în agendă: 8 aprilie 2024, data la care se împlinesc doi ani de la fuziunea dintre Warner Media și Discovery pentru a crea Warner Bros. Discovery – și prima zi în care noua companie poate fi vândută fără a risca o factură fiscală mare.
Își vor menține sindicatele impulsul? Sindicatele au avut un an de glorie în 2023, cu victorii importante în luptele cu studiourile de la Hollywood și cu industria auto. Dacă acest lucru semnalează o redresare permanentă pentru mișcarea sindicală – vom vedea. Dar cel mai probabil alegerile vor fi un factor-cheie. Atât Biden, cât și Trump au încercat să curteze muncitorii auto în grevă în acest an, așa că așteptați-vă la mai multe eforturi pentru a câștiga votanții cu guler albastru.
Banii din Orientul Mijlociu vor continua să curgă. Tensiunile cu China și sancțiunile economice au făcut tot mai dificil pentru companii să strângă bani dintr-un loc care obișnuia să fie în fruntea listei. Investitorii din Orientul Mijlociu au preluat ștafeta. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și altele cheltuiesc bani în timp ce caută să-și diversifice economiile dependente de combustibilii fosili. Sectoarele sunt foarte variate, incluzând sportul, companiile de tehnologie, luxul, comerțul cu amănuntul și mass-media. Criticii spun că petrostatele cu un istoric dubios în ceea ce privește drepturile omului încearcă să-și spele reputația, dar acest lucru nu a împiedicat afacerile occidentale să le curteze.
O tendință de urmărit: legăturile tot mai strânse dintre China și banii din Orientul Mijlociu. Beijingul încearcă să aprofundeze legăturile cu țările din afara orbitei Washingtonului sau, cel puțin, cu cele care sunt dispuse să joace la ambele capete.
Alte lupte antitrust. Un an dificil pentru autoritățile de reglementare – cum ar fi Lina Khan de la F.T.C. și Jonathan Kanter de la Departamentul de Justiție – s-a încheiat cu două victorii, după ce Illumina și Adobe au renunțat la preluări de miliarde de dolari în fața presiunii guvernamentale. Autoritățile de aplicare a legii se pot bucura deja de un oarecare succes, forțând factorii de decizie să evalueze dacă merită să continue o tranzacție importantă, având în vedere riscul potențial de a fi nevoiți să petreacă luni întregi în instanță pentru a o apăra. Nu vă așteptați ca Khan să reducă presiunea; așteptați-vă la mai multe lupte antitrust.
Noi reguli de dezvăluire a informațiilor climatice. Companiile publice se pregătesc de ani de zile pentru noi reguli de divulgare a informațiilor legate de climă din partea S.E.C. În 2021, agenția a semnalat că schimbările climatice vor fi una dintre prioritățile sale. Aproximativ un an mai târziu, Gary Gensler, președintele S.E.C., a propus noi reguli. Cel mai controversat aspect al proiectului de reglementări a fost cerința ca marile companii să dezvăluie gazele cu efect de seră emise de-a lungul lanțului lor valoric. Noile norme urmează să fie finalizate în primăvară. Dar acestea ar putea ajunge probabil la Curtea Supremă.
Un alt scurtin de urmărit, cel din India. Cea mai mare democrație din lume și o superputere în ascensiune, India va merge la urne în aprilie și mai. Prim-ministrul Narendra Modi beneficiază de pe urma căutării de către Occident a unui bastion regional pentru a contracara China. Mediul de afaceri se uită la oportunitățile din India, în timp ce companiile încearcă să își diversifice lanțurile de aprovizionare și să profite de o economie în creștere rapidă. Alegerile vor fi, de asemenea, un test crucial timpuriu pentru a vedea cum poate influența inteligența artificială răspândirea de informații (eronate) în timpul alegerilor.
Schimbări la locul de muncă. La sfârșitul anului 2022, lansarea ChatGPT a propulsat IA în conștiința publică. În 2023, companiile au experimentat noi modalități de a încorpora tehnologia în operațiunile lor, dar puține dintre ele își revizuiseră încă procedurile pentru a face față acesteia. Încă nu este clar ce anume va însemna inteligența artificială pentru locurile de muncă, dar în 2024 este posibil să vedem mai multe companii luând decizii privind utilizarea acesteia în moduri care vor avea consecințe asupra angajaților.
Un alt subiect important cu care se confruntă locurile de muncă este răspunsul la războiul din Gaza. Unele companii iau deja în considerare modificări ale programelor lor de diversitate, echitate și incluziune la locul de muncă, iar directorii se confruntă cu unele dintre aceleași presiuni precum președinții de universități atunci când vine vorba de modul în care trebuie să gestioneze declarațiile și răspunsurile lor la incidentele legate de război.
