<< Ei susțin că valorile universale reprezintă noul imperialism impus popoarelor care, în schimb, vor securitate și stabilitate. Iată de ce greșesc >>, notează The Economist.
<< Căderea Zidului Berlinului, în 1989, promitea că o prosperitate în creștere ar sprijini libertatea și toleranța, iar acestea, la rândul lor, ar crea mai multă prosperitate. Din păcate, această speranță s-a dovedit a fi dezamăgitoare. Analiza noastră din această săptămână, bazată pe sondajul global definitiv al atitudinilor sociale, arată cât de naivă s-a dovedit a fi respectiva abordare.
Prosperitatea a crescut, în mod cert. În cele trei decenii până în 2019, producția globală s-a multiplicat de peste patru ori. Aproximativ 70% din cele două miliarde de oameni care trăiau în sărăcie extremă au scăpat de ea. Cu toate acestea, libertatea individuală și toleranța au evoluat în mod diferit. Mulți oameni din întreaga lume continuă să jure credință unor convingeri tradiționale, uneori intolerante. Și cu toate că sunt mult mai avuți în zilele noastre, deseori manifestă un dispreț de tipul noi-contra-ei față de ceilalți.
Sondajul Valorilor Mondiale are loc la fiecare cinci ani. Cele mai recente rezultate, care ajung până în 2022, au chestionat aproape 130.000 de oameni din 90 de țări. Unele locuri, cum ar fi Rusia și Georgia, nu devin mai tolerante pe măsură ce cresc, în schimb sunt mai strâns legate de valorile religioase tradiționale. În același timp, tinerii din țările islamice și ortodoxe sunt cu greu mai individualiști sau seculari decât bătrânii lor. În contrast, tinerii din nordul Europei și America sunt în frunte. Țările în care arderea Coranului este tolerată și cele în care este considerată o crimă se privesc reciproc cu o crescândă neînțelegere.
La prima vedere, toate acestea susțin campania Partidului Comunist din China de a respinge valorile universale ca fiind un neo-imperialism rasist. Argumentează că elitele vestice albe impun propria lor versiune de libertate și democrație asupra popoarelor care, în schimb, doresc securitate și stabilitate.
În realitate, sondajul sugerează ceva mai subtil. În contradicție cu argumentul chinez, valorile universale sunt mai valoroase ca niciodată. Începând cu subtilitatea. China are dreptate în privința faptului că oamenii doresc securitate. Sondajul arată că un sentiment de amenințare îi determină pe oameni să caute adăpost în familie sau în grupuri rasiale sau naționale, în timp ce tradiția și religia organizată oferă alinare.
Acesta este un mod de a privi eșecurile Americii în a stabili democrația în Irak și Afganistan, precum și eșecul „Primăverii Arabe”. În mijlocul haosului și tulburărilor, unii oameni au căutat siguranță în tribul lor sau în secta lor. Sperând că ordinea va fi restabilită, unii au primit cu bucurie revenirea dictatorilor.
Subtilitatea pe care argumentul chinez o ratează este faptul că politicienii cinici uneori încearcă să creeze insecuritate, deoarece știu că oamenii înspăimântați tânjesc după conducerea unui om puternic. Acesta este lucru pe care Bashar al-Assad l-a făcut în Siria atunci când a eliberat jihadiști criminali din închisorile țării, la începutul „Primăverii Arabe”. A pariat că amenințarea violenței sunnite îi va determina pe sirienii din alte secte să se adune în jurul lui.
Ceva similar s-a întâmplat în Rusia. După prăbușirea economică și reformele dureroase din anii ’90, rușii au prosperat în anii 2000. Între 1999 și 2013, PIB-ul pe cap de locuitor s-a multiplicat de 12 ori, în dolari. Cu toate acestea, nu a înlăturat teama acumulată. Președintele Vladimir Putin a acționat în mod constant în baza insecurităților etno-naționaliste, în special atunci când creșterea economică a început să încetinească. Aceasta a culminat cu invazia sa dezastroasă din Ucraina.
Chiar și în democrațiile consolidate, politicieni polarizanți precum Donald Trump și Jair Bolsonaro, foști președinți ai Americii și Braziliei, au observat că pot exploata anxietățile alegătorilor marginalizați pentru a mobiliza sprijinul. Astfel, au început să avertizeze că adversarii lor politici doresc să le distrugă modul de viață și amenință chiar supraviețuirea țărilor lor. Acest lucru, la rândul său, a generat alarmă și ostilitate în cealaltă tabără.
Chiar și luând în considerare acest aspect, afirmația chineză că valorile universale sunt o impunere este complet greșită. De la Chile la Japonia, Sondajul Valorilor Mondiale oferă exemple în care creșterea securității pare să conducă într-adevăr la toleranță și la o expresie mai mare a individualității. Nimic nu sugerează că țările occidentale sunt unice în acest sens. Adevărata întrebare este cum să îi ajuți pe oameni să se simtă mai siguri.
Răspunsul Chinei se bazează pe crearea unei ordini pentru o majoritate loială și deferentă care să stea departe de politică și să evite sfidarea conducătorilor lor. Totuși, în cadrul acestui model se ascunde o insecuritate profundă. Este un sistem majoritar în care limitele se mută, uneori arbitrar sau fără avertisment, în special atunci când puterea trece imprevizibil de la un șef de partid la altul.
Un răspuns mai bun provine din prosperitatea construită pe baza statului de drept. Țările bogate au mai multe resurse de cheltuit pentru a face față dezastrelor, cum ar fi bolile pandemice. La fel, având încredere în economiile lor și în rețelele de siguranță socială, cetățenii țărilor bogate știu că sunt mai puțin vulnerabili la evenimentele întâmplătoare care distrug viețile altora.
Universale și valoroase
Cu toate acestea, cea mai profundă soluție pentru insecuritate constă în modul în care țările se adaptează la schimbare, fie că este vorba de încălzirea globală, inteligența artificială sau creșterea tensiunilor dintre China și America. Țările care gestionează bine schimbarea vor reuși să facă societatea să se simtă încrezătoare în viitor. Și aici intervin valorile universale. Toleranța, libertatea de exprimare și cercetarea individuală contribuie la gestionarea schimbării prin consensul format prin dezbateri raționale și reformă. Nu există o modalitate mai bună de a aduce progresul.
Valorile universale reprezintă mult mai mult decât o pietate occidentală. Ele reprezintă un mecanism care întărește societățile împotriva insecurității. Ceea ce arată Sondajul Valorilor Mondiale este și faptul că acestea sunt cu greu câștigate. >>
