Liderii europeni s-au lansat vineri în apriga bătălie a viitorului buget al Uniunii Europene (UE), iar Germania şi-a reiterat respingerea categorică a recurgerii la un împrumut comun, apărată de către Franţa, în timp ce ţările din Europa de Sud şi de Est vor mai multe mijloace destinate agriculturii şi teritoriilor, relatează AFP.
”Îmi voi reitera încă o dată cererea de a nu recurge la nicio îndatorare a UE. Nu trebuie s-o facem”, a subliniat vineri cancelarul Friedrich Merz, în a doua zi a unui summit la Bruxelles, potrivit News.ro.
Macron şi-a reafirmat joi seara poziţia, într-un interviu difuzat de postul public France 2.
”Trebuie ca Europa noastră să investească mai mult (…). Avem nevoie de un buget mult mai mare pentru a aloca şi mai muţi bani publici”, a pledat liderul francez, citând exemplul inteligenţei artificiale (AI).
”În prezent, Europa nu alocă suficienţi bani în AI. Noi, francezii, alocăm mai mult decât vecinii noştri. Noi, europenii, nu alocăm suficient în comparaţie cu americanii”, a subliniat el.
UE speră să închidă până la sfârşitul anului negocierile dificile cu privire la viitorul său buget plurianual aferent perioadei 2028-2034.
Bruxellesul a propus anul treut o anvelopă totală de 2.000 de miliarde de euro – o creştere puternică faţă de bugetul actual.
Luna aceasta, Ciprul, care deţine preşedinţkia semestrială a UE, a prezentat o primă contrapropunere, în numele celor 27 de state membre, care prevede doar o ”scădere modestă de 2%” faţă de proiectul Comisiei Europene (CE).
”BANCOMAT”
Însă mai multe capitale, cu Berlinul în frunte, consideră această contrapropunere prea timorată şi cer economii mai clare în cheltuielile avute în vedere.
”Propunerea actuală, având în vedere amploarea sa, este mult prea mare”, a insistat în faţa presei Merz.
Germania face parte dintr-un grup de state din Europa de Nord supranumt ”frugalii”.
Aceste state, care sunt contributoare nete la bugetul european – primesc mai puţini bani de la UE decât varsă la buget – susţin un proeict cu mult mai econom.
Între ele, Austria este cea mai virulentă.
”Contributorii neţi nu sunt bancomatul UE”, a tunat, într-un interviu acordat Financial Times (FT), cancelarul Christian Stocker.
Alte 17 state din Europa de Sud şi Est s-au regrupat într-un bloc supranumit ”prietenii coeziunii”, pentru a apăra, din contră, un buget mai generos, în beneficiul agricultorilor şi ajutoarelor de coeziune socială şi teritorială.
Joi, la o reuniune, în marja summitului european, liderii lor şi-au ”reiterat convingerea împărtăşită că viitorul buget al UE trebuie să permită înfruntarea noilor provocări strategice fără să fie penalizate politicile prevăzute de către tratate, în frunte cu Politica Coeziunii, Politica Agricolă Comună şi Politica Comună a Pescuitului”, a anunţat Guvernul italian.
”Aceste politici constituie investiţii esenţiale în viitorul Europei, capabile să consolideze coeziunea economică, socială şi teritorială, securitatea alimentară, competitivitatea şi rezistenţa comunităţilor europene”, insistă cele 17 state UE.
Această poziţie este împărtăşită în mod global de către Parlamentul European (PE) care apără, la rândul său, un buget maimare decât cel propus de către CE.
În acest sens, parlamentarii propun noi venituri – de exemplu o taxă impusă giganţilor digitali.
Având în vedere poziţii atât de îndepărtate, negocierile se anunţă aprige, cu atât mai mult cu cât Bruxellesul speră să le încheie până la sfârşitul anului, pentru a evita ca ele să fie percutate de alegerile prevăzute în mai multe ţări, dar mai ales în Franţa.
Acesta este considerat un calendar extrem de strâns.
Însă, Partidul francez Rassemblement national (RN, extremă dreapta), care este creditat în frunte în sondaje, în vederea alegerilor prezidenţiale franceze, care denunţă un ”scandal democratic”, a ameninţat deja că, în cazul unei victorii, va reduce cu jumătate contribuţia Franţei la bugetul european.
Germania va finanța pentru Ucraina achiziția de noi rachete Patriot
