Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat joi despre depunerea declaraţiilor de avere, că în acest context în care încrederea în clasa politică este probabil la un minim istoric, toţi politicienii, toţi funcţionarii ar trebui să dea dovadă de transparenţă totală. La rândul lui, ministrul Bogdan Ivan a precizat că va depune declaraţia de avere, el adăugând că nu se simte lezat şi nici înfricoşat de mecanismele AI în materie de procesare a datelor din declaraţia de avere şi de interese, aşa cum se specifică în motivarea CCR.
Ministrul Economiei a fost întrebat cum comentează motivarea Curţii Constituţionale în privinţa eliminării obligaţiei depunerii declaraţiei de avere şi dacă se teme că o inteligenţă artificială ar putea folosi declaraţia de avere pentru a construi un profil.
”În general nu sunt o persoană fricoasă. (..) Chiar ieri pregăteam declaraţia de avere. E simplu cu persoanele apropiate, că doar soţia mea poate fi şi indemnizaţie de creşterea copilului a fiului meu care are 2 ani şi 3 luni. Aşa că datele îmi sunt destul de simplu de procurat şi mă gândesc că soţia nu mi-ar furniza date eronate referitoare la veniturile pe care le are atât ea cât şi copilul nostru”, a răspuns Bogdan Ivan. El a precizat că nu comentează deciziile magistraţiilor şi nu are nicio problemă şi o să-şi completeze declaraţia de avere în continuare aşa cum a făcut-o în ultimii 5 ani. ”Nu mă simt lezat şi nici înfricoşat de mecanismele AI în materie de procesare a datelor din declaraţia de avere şi de interese”, a spus Ivan.
La rândul lui, ministrul Mediului a spus că îşi va depune în continuare declaraţia de avere.
”Eu m-am exprimat şi public pe marginea acestui subiect deşi de obicei nu comentez deciziile Curţii Constituţionale. Însă eu cred că, mai ales în acest context în care încrederea în clasa politică este probabil la un minim istoric, cred că toţi politicienii, toţi funcţionarii publici şi nu numai, ar trebui să dea dovadă de transparenţă totală şi opinia mea este că toate aceste declaraţii privind veniturile sunt extrem de necesare şi trebuie aduse în atenţia publicului interesat, cel puţin odată pe an, aşa cum legea foarte bine prevede în România”, a afirmat Fechet.
Ministrul a precizat că nu are absolut nicio problemă cu declararea veniturilor sale sau ale familiei.
”Cred că acest lucru ar trebui să rămână în continuare chiar dacă va fi necesară o modificare legislativă pentru clarificarea celor menţionate în decizia Curţii Constituţionale”, a mai afirmat el.
Curtea Constituţională a publicat, miercuri seară, motivarea deciziei referitoare la declaraţiile de avere şi interese şi apreciază, între altele, că documentele se depun pe proprie răspundere şi angajează răspunderea penală a declarantului. Nimeni nu poate fi ţinut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane. De asemenea, Curtea se referă la protecţia datelor, reper constituţional esenţial, mai ales ”contextul dezvoltării fără precedent a tehnologiilor informaţionale de tipul inteligenţei artificiale şi al proliferării ameninţărilor la adresa securităţii juridice a persoanei”.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet: Nu am astăzi niciun motiv să cred că programul RABLA va fi eliminat de la finanţare
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat joi că nu are niciun motiv să creadă că programul RABLA va fi eliminat de la finanţare, el precizând că a prezentat partidelor faptul că programul RABLA este finanţat din certificatele de gaze cu efect de seră, fapt ce nu afectează structura deficitului în România şi dependenţa producătorilor români de acest program, respectiv Dacia şi Ford, companii cu zeci de mii de angajaţi.
Ministrul Mediului a fost întrebat dacă există riscul să fie suspendat programul RABLA sau să piardă o anumită parte din finanţare.
”Am discutat ieri cu colegii din coaliţie şi despre programul RABLA. Am explicat faptul că programul RABLA este finanţat din certificatele de gaze cu efect de seră, fapt ce nu afectează structura deficitului în România. Am mai explicat dependenţa producătorilor români de acest program. Mă refer aici la cele două mari companii, respectiv Dacia şi Ford, companii cu zeci de mii de angajaţi, ce au un tip de structură a business-ului dependentă într-o măsură mai mică sau mai mare de programul RABLA. Am mai explicat că dacă statul român va decide chiar şi să nu mai financeze acest program, acest lucru ar trebui să se întâmple gradual şi nu de pe o zi pe alta. Şi speranţa mea este aceea că programul RABLA va continua”, a spus ministrul.
Potrivit ministrului, este un program care şi-a dovedit utilitatea pentru că e la a douăzecea ediţie.
”Nu am astăzi niciun motiv să cred că programul RABLA va fi eliminat de la finanţare, ci dimpotrivă, eu cred că m-am făcut înţeles ieri. Ca să nu mai vorbim despre faptul că România are de îndeplinit un jalon PNRR prin care, până la mijlocul anului 2026 trebuie să scoatem de pe străzile din România un număr de 250.000 de rable. După această prezentare pot spune că nu am primit observaţii negative de la colegii prezenţi la acele discuţii ieri, ceea ce mă face să cred că nu există un pericol imediat în legătură cu programul RABLA”, a menţionat Mircea Fechet.
Mircea Fechet: Am prezentat un posibil scenariu legat de comasarea unor noi instituţii din subordinea Ministerului / Orice coaliţie care înţelege situaţia în care ne aflăm astăzi şi îşi asumă măsurile poate să funcţioneze
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat joi că a prezentat partidelor, în şedinţa de negociere a măsurilor de reducere a cheltuielilor, un posibil scenariu legat de comasarea unor noi instituţii din subordinea Ministerului, el arătând despre tensiunile dintre politicieni, în cadrul acestor discuţii, că este convins de faptul că orice coaliţie care înţelege situaţia în care ne aflăm astăzi şi îşi asumă măsurile poate să funcţioneze.
”Eu pot să vă spun concluziile proprii, respectiv ceea ce am prezentat în dreptul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor. Am spus că am dovedit deja că fiecare comasare a două sau mai multe instituţii funcţionează şi generează reduceri de cheltuieli şi am dat exemplul comasării Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, am prezentat impactul bugetar în legătură cu reducerea cheltuielilor la Romsilva, la fel cum am prezentat un posibil scenariu legat de comasarea unor noi instituţii din subordinea Ministerului, la fel cum am discutat inclusiv despre cheltuielile cu investiţiile Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor”, a declarat Mircea Fechet, despre negocierile partidelor, pe măsurile de reducere a deficitului.
El a precizat că a transmis faptul că randamentul acestor sume investite în atenuarea riscului la inundaţii este un randament pozitiv, în sensul în care fiecare leu pe care astăzi îl cheltuim într-o amenajare hidrotehnică, va însemna în următorii ani sau în următorii zeci de ani, pe durata de viaţă amenajării respective, o economie de 4 până la 10 lei, în viitor.
”Cu alte cuvinte, costul compensării pagubelor la inundaţii, că vorbim despre judeţul Arad, unde am fost la inundaţii, că vorbim de judeţul Constanţa, unde am fost la inundaţii, că vorbim despre judeţul Vaslui sau despre judeţul Galaţi, unde am fost anul trecut la inundaţii, că vorbim despre dezastrul de la Praid, ceea ce vreau să spun este că fiecare leu care ar fi putut fi investit în trecut acolo, ar fi însemnat astăzi o reducere a cheltuielilor, infinit mai mare”, a subliniat el.
Despre comasarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, ministrul a infirmat faptul că noua instituţie nu e funcţională.
”Nu ştiu de ce ar ajunge cineva la concluzia că noua structură nu este funcţională, pentru că structura nouă funcţionează 100%. Nu avem nicio problemă în niciun judeţ de funcţionalitatea acestei agenţii. În al doilea rând, atunci când se comasează două instituţii, discutăm nu doar despre reducerea numărului de angajaţi, dar discutăm despre faptul că nu vom mai avea două rânduri de direcţii suport, două rânduri de direcţii de resurse umane, două rânduri de direcţii juridice, două rânduri de direcţii de achiziţie şi aşa mai departe, toate acestea sunt comasate într-una singură. Şi în ceea ce priveşte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care avea în fiecare judeţ personalitate juridică (..) toate acestea vor fi desfinţate, pentru că nu mai avem nevoie de ele. Nu vom mai avea achiziţii la nivelul judeţului, spre exemplu. Şi în acest sens, vom avea o diminuare a personalului”, a explicat ministrul.
Mircea Fechet a menţionat că, deşi este prematur acest anunţ, pentru că înţelege foarte bine că acest guvern mai are foarte puţin de stat în funcţie, din 2.001 persoane câte rezultă ca urmare a comasării celor două instituţii, vor putea funcţiona în continuare, uşor, cu aproximativ 1.500 de persoane.
”Asta înseamnă o reducere cu aproximativ 25% a numărului de posturi şi dacă acelaşi lucru s-ar replica la fiecare instituţie şi dacă acelaşi lucru s-ar replica la nivelul fiecărui minister, eu cred că am putea să discutăm inclusiv mai puţin despre tăierea unor investiţii şi despre reducerea costurilor de funcţionare în ansamblul statului român”, a menţionat el.
Întrebat dacă o coaliţie PSD, PNL, USR, UDMR poate să funcţioneze şi să reziste şi să facă un guvern stabil, Fechet a răspuns:
”Eu sunt convins că orice coaliţie care înţelege situaţia în care ne aflăm astăzi şi care îşi asumă măsurile ce urmează a fi luate, poate să funcţioneze. (..) Cred că toată lumea pricepe responsabilitatea de care fiecare partid politic trebuie să dea dovadă în viitorul apropiat”.
Fechet: De îndată ce vom avea raportul Corpului de Control al primului ministru, cu siguranţă vor cădea foarte multe capete / Că vor fi de la SALROM, de la Apele Române, de la Ministerul Mediului, până la urmă, aşa-i şi firesc
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat joi, despre situaţia de la Praid, că de îndată ce vor avea raportul Corpului de Control al primului ministru, cu siguranţă vor cădea foarte multe capete, el arătând că, fie că vor fi de la SALROM, de la Apele Române, de la Ministerul Mediului, până la urmă, aşa-i şi firesc, dacă se dovedeşte că acţiunile sau inacţiunile tale au generat situaţia pe care o avem astăzi.
Ministrul Mediului a fost întrebat despre solicitarea ministrului Finanţelor, Tanczos Barna, care a cerut demisia directorilor de la Apele Româneşti şi SALROM, după ce ar fi făcut o intervenţie neautorizată, în urma căreia populaţia nu mai are acces la apa potabilă.
”Pot să vă spun că în ceea ce priveşte colegii mei de la Administraţia naţională Apele Române, aceştia nu au făcut niciun fel de intervenţie, deci, cauza la care se referă domnul viceprim-ministru Tanczos Barna e una care cel puţin deocamdată nu se confirmă. Însă, eu cred că de îndată ce vom avea raportul Corpului de Control al primului ministru, cu siguranţă vor cădea foarte multe capete. Că vor fi de la SALROM, că vor fi de la Apele Române, că vor fi de la Ministerul Mediului şi, până la urmă, aşa-i şi firesc, dacă se dovedeşte că acţiunile sau inacţiunile tale au generat situaţia pe care o avem astăzi, sunt convins că multe capete vor cădea, nu doar unul sau două, aşa cum spunea domnul vice prim-ministru Barna”, a spus ministrul.
Mircea Fechet a precizat că el crede foarte mult în stabilirea vinovaţilor.
”Cred foarte mult în concluziile raportului Corpului de control ale primului ministru, pe care le aştept până răbdare. Şi în măsura în care, repet, acele concluzii vor atribui o parte mai mică sau mai mare de vină unor instituţii sau unor persoane, fără îndoială vor pleca acasă cu toţii.
Ministrul a mai spus că vor avea în cursul zilei de astăzi cronologia minut cu minut a evenimentelor petrecute ieri şi vor vedea exact cine a intervenit, dacă a procedat corect, dacă s-a consultat cu celelalte entităţi.
”Aici nu mă refer doar la ANAR, mă refer la dirigintele de şantier, mă refer la conducerea Salinei, mă refer la multe alte instituţii care coordonează la faţa locului tot ceea ce se întâmplă, repet, minut cu minut”, a adăugat el.
Ministrul s-a referit şi la ceea ce s-a întâmplat în urmă cu o zi.
”Pare, din informaţiile preliminare pe care le avem, că a existat o intervenţie la unul dintre cele două praguri de fund instalate pe cursul de apă Corund, unul dintre cele două praguri, repet, a fost dezafectat. Asta a condus la o scădere a nivelului cursului de apă Corund, ceea ce a antrenat o scădere a nivelului apei din mină. Asta a generat o evacuare de aproximativ 200 de litri pe secundă, evacuare diminuată la acest moment la aproximativ 100 de litri pe secundă. Însă, deşi vorbim în litri pe secundă şi nu în metri cubi pe secundă, aşa cum vorbim de obicei, impactul de mediu este un semnificativ motiv pentru care, repet, tot ce se întâmplă acolo trebuie bine coordonat între toate instituţiile de la faţa locului, tocmai pentru a se putea asigura trasabilitatea acelor decizii şi pentru a putea stabili vinovaţii în cazul în care ceva grav se întâmplă”, a explicat ministrul.
La rândul lui, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a arătat că este vorba de proceduri în cercetare.
”Aşteptăm raportul Corpului de Control care acum desfăşoară activitatea la toate instituţiile implicate în subiectul Salinei Praid, pentru a vedea cum s-a ajuns aici. De asemenea, tot Corpul de Control evaluează şi situaţia de ieri, pentru a clarifica foarte transparent cine de ce se face vinovat iar în timpul în care avem acel raport care scrie negru pe alb vinovaţii se vor lua măsuri care, vă garantez că în cazul nostru, dar sunt convins că şi în cazul Ministerului Mediului, nu vor fi ezitante. Vor fi de îndată şi vor fi foarte precise şi clare”, a menţionat Ivan.
Fechet: A fost aprobat bugetul Apelor Române, în valoare de 4,25 miliarde de lei, în creştere de 55% / Ce s-a întâmplat la Praid poate afecta sute de comunităţi în aval, zeci de mii de oameni în pericol să nu mai poată folosi apa potabilă
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat joi că în şedinţa de Guvern a fost apropat bugetul Administraţiaiei Naţionale Apele Române, în valoare de 4,25 miliarde de lei, în creştere de 55% faţă de anul trecut. El a arătat că ce s-a întâmplat la Praid poate afecta sute de comunităţi în aval, zeci de mii de oameni în pericol să nu mai poată folosi apa potabilă.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunţat că în şedinţa de guvern, la propunerea ministerului, a fost apropat bugetul Administraţiei Naţionale Apele Române. ”Este un buget în valoare de 4,25 miliarde de lei, cu creştere de 55% faţă de anul trecut. Vorbim despre investiţii în consolidarea infrastructurii hidrotehnice de combatere a schimbărilor climatice şi de modernizare a sistemului naţional de gospodărire a apelor”, a precizat Fechet.
El a afirmat că au alocat 441 de milioane pentru lucrări hidrotehnice, în continuare şi 24 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor de intervenţie în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui, afectate de viituri în luna septembrie anului trecut.
”Totodată, în acest buget avem 976 de milioane de lei din fonduri europene nerambursabile şi 1,17 miliarde de lei din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a subliniat ministrul Mircea Fechet.
Ministrul Mediului a mai adăugat că nu demult a fost alocată suma de 3,1 milioane de lei şi în această săptămână cel mai probabil va fi semnat şi contractul pentru studiul de fezabilitate, proiectare tehnică, detalii de execuţie şi alte astfel de situaţii în legătură cu punerea în siguranţă a salinii Praid, respectiv execuţia unor lucrări de atenuare a posibilor viituri (..) ce urmează să reducă debitul maxim pe viitor la 35 de metri cubi pe secundă.
Ministrul a subliniat că este o lucrare ce se va desfăşura în paralel cu toate celelalte lucrări despre care am mai vorbit în ultima perioadă. Fechet a spus despre situaţia de la Praid, că după această noapte avem creşteri în concentraţiile de cloruri mari.
”Discutăm despre creşteri în Târnava Mică şi tot acest fenomen se va propaga diminuându-se pe măsura trecerii timpului. În paralel, pentru a diminua efectele despre care vă vorbeam mai devreme, s-a dispus evacuarea în regim de urgenţă a două amenajări hidrotehnice. Prin aceste manevre de evacuare rapidă asigurăm diluţia în Târnava mică, respectiv în Mureş, pentru a diminua efectele acestor concentraţii foarte mari de cloruri”, a subliniat ministrul, el arătând că este vorba de o procedură temporară.
Potrivit ministrului, vârful a ajuns deja în zona localităţii Sovata şi probabil peste încă 8 ore va ajunge la Blaj, iar peste 16 ore va ajunge pe Mureş la Alba Iulia şi aşa mai departe, luând în considerare viteza de scurgere de aproximativ o jumătate de metru pe secundă.
”Suntem în coordonare cu echipele care lucrează acum la Praid pentru că trebuie să înţelegem, dincolo de tragedia locală de acolo, potenţialul impact de mediu în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Praid poate afecta zeci sau poate sute de comunităţi în aval, zeci de mii de oameni care vor fi în pericol să nu mai poată folosi apa potabilă, lucruri care trebuie să ne facă să regândim modul în care gestionăm nu doar situaţia de acolo, ci situaţia minelor în general, nu doar situaţia minelor de sare, ci şi toate celelalte tipuri de exploatări ale zăcămintelor din România”, a subliniat Fechet.
