O mișcare de opoziție online înfloritoare este cea mai recentă expresie a furiei larg răspândite din Arabia Saudită, relatează Geopolitical Futures.
Conducătorii saudiți prezintă adesea regatul ca pe o oază de stabilitate într-o regiune turbulentă. Realitatea, însă, este mult mai complexă. De la începutul anilor 1950, Arabia Saudită s-a confruntat cu mai multe cazuri de violență politică, proteste, lovituri de stat eșuate și epurări ale familiei regale. Cel mai recent, autoritățile au încercat să limiteze un nou fenomen de social media numit Free Masked Men, care vizează politicile prințului moștenitor Mohammed bin Salman, cunoscut în mod obișnuit sub numele de MBS.
Mișcarea FMM a fost lansată acum doar două săptămâni pe platformele de socializare. Membrii săi provin din diverse regiuni ale Arabiei Saudite, inclusiv din capitala Riyadh și din locul de naștere al Islamului, Mecca. A primit sprijin din partea saudiților autoexilați din Europa de Vest și America de Nord, inclusiv din partea transfugilor din familia regală saudită.
Ceea ce diferențiază FMM de mișcările de protest anterioare este evitarea confruntării cu aparatul coercitiv nemilos al regimului. S-a concentrat pe rețelele de socializare pentru a-și prezenta cauza și a influența opinia publică înainte de a-și planifica următoarea mișcare împotriva politicilor controversate ale MBS. Acest eseu examinează FMM în contextul mișcărilor de opoziție din trecut și al violenței politice din Arabia Saudită.
Istoria disidenței
În ultimele decenii, Arabia Saudită a fost martora a numeroase valuri de disidență și provocări la adresa establishmentului politic. La începutul anilor 1950, forțe sociale care cereau reforme au apărut pe scena politică saudită, în special în rândul lucrătorilor companiei petroliere arabo-americane din provincia estică, dominată de șiiți. În 1952, angajații Aramco au format un comitet sindical, iar în anul următor și-au intensificat eforturile pentru a asigura condiții de muncă mai bune. Aceștia au cerut garantarea drepturilor sindicale, creșteri salariale, încetarea discriminării rasiale împotriva lucrătorilor locali, noi locuințe pentru angajați, taxe de transport și adoptarea limbii arabe ca limbă de predare în școlile Aramco.
În 1956, muncitorii de la Aramco au început să ceară reforme politice, odată cu declararea de către Comitetul Central al Muncitorilor a unei greve generale. Printre revendicările acestora se numărau adoptarea unei constituții, legalizarea partidelor politice și a organizațiilor naționale, garantarea dreptului de a organiza sindicate, abolirea decretului regal care interzicea grevele și încetarea interferenței Aramco în afacerile interne ale țării. Guvernul a răspuns previzibil: a suprimat violent mișcarea, arestând și torturând sute de muncitori, mulți dintre aceștia primind pedepse lungi cu închisoarea.
Până la sfârșitul anilor 1950, o dispută între regele Saud și pe atunci prințul moștenitor Faisal privind separarea puterilor în stat a dus la apariția prinților Najdi, care au cerut reforme politice și acordarea de puteri executive Consiliului de Miniștri. După ce ruptura s-a agravat, prinții Najdi au părăsit Arabia Saudită și s-au stabilit în cele din urmă la Cairo, unde presa egipteană i-a numit Prinții Liberi. În timp ce se aflau în Egipt, au cerut instaurarea unei monarhii constituționale liberale în regat, deși unii observatori au devenit suspicioși în privința intențiilor lor. Când Faisal l-a răsturnat pe Saud în 1964, i-a grațiat pe Prinții Liberi, care apoi s-au întors în regat.
În 1969, ofițeri superiori ai forțelor aeriene saudite au încercat să răstoarne monarhia și să declare o Republică independentă a Peninsulei Arabice. Lovitura de stat a eșuat, ducând la arestarea a sute de ofițeri. Deși regele Faisal a ordonat executarea liderilor loviturii de stat, soarta a sute de ofițeri și soldați a rămas necunoscută.
Când armata irakiană a ocupat Kuweitul în 1990, regele Fahd a invitat forțele americane în Arabia Saudită pentru a ajuta la eliberarea țării. Această mișcare a înfuriat mișcările islamiste saudite, care s-au opus utilizării a ceea ce considerau drept infideli pentru a lupta împotriva musulmanilor. Ca urmare, clericii din mișcarea Sahwa au început să solicite reforme politice și retragerea forțelor străine din Arabia Saudită. Respingerea de către regele Fahd a acestor cereri și persecutarea liderilor Sahwa au dus la violențe politice și la vizarea intereselor americane în regat.
După atacurile din 11 septembrie și invazia Afganistanului, Osama bin Laden a înființat o filială saudită a al-Qaida, care a lansat o serie de operațiuni teroriste în țară începând cu 2003. Ministrul de Interne de atunci, prințul Mohammed bin Nayef, a condus eforturile de eradicare a grupării până în 2005. În 2015, însă, regele Salman l-a înlăturat din funcția de prinț moștenitor și l-a numit pe MBS în locul său. Doi ani mai târziu, Nayef a fost arestat într-o epurare în masă a unor membri proeminenți ai familiei regale, oameni de afaceri și activiști. Jurnalistul saudit Jamal Khashoggi a fost asasinat la consulatul saudit de la Istanbul în anul următor.
Reclamații ale FMM
Recenta vizită a președintelui american Donald Trump în Arabia Saudită, în timpul căreia a obținut contracte și acorduri în valoare de 600 de miliarde de dolari pe care mulți saudiți le considerau legate de corupție și exploatare, a contribuit la accelerarea ascensiunii FMM. În special, tinerii saudiți dornici de schimbare au fost, de asemenea, stimulați de căderea regimului lui Bashar Assad în Siria, care părea de neînvins după mai bine de 13 ani de război civil devastator.
Conștientă de intoleranța extremă a regimului față de nemulțumirile publicului, FMM a optat pentru evitarea contactului direct cu aparatul de securitate. Activiștii mascați își transmit mesajele online, recurgând ocazional, noaptea, la graffiti pe pereți. Mișcarea a criticat deteriorarea condițiilor de viață, concertele finanțate de guvern și cluburile de noapte zgomotoase. Promite să-l înlăture pe MBS, pe care grupul îl acuză de jefuirea bogăției țării, de proastă guvernare, de încălcarea demnității cetățenilor și de înăbușirea libertății sub pretextul reformei. Neagă afilierea la vreun partid politic și nu reprezintă nicio mișcare religioasă sau sectantă. În schimb, pretinde că este vocea celor asupriți, argumentând că susținătorii săi trebuie să rămână ascunși pe rețelele de socializare, deoarece a spune adevărul a devenit o crimă în Arabia Saudită.
În proclamația sa inaugurală, FMM a declarat că apariția sa a venit pe fondul unei acumulări fără precedent de furie în cadrul regatului din cauza represiunii sistematice, a zdrobirii opiniei disidente și a arestării a zeci de cercetători, intelectuali și activiști. Taxele exorbitante și reducerile de subvenții, precum și cheltuielile inutile pentru megaproiecte, au accelerat ascensiunea FMM. Cu toate acestea, a subliniat că, totuși, corupția regimului nu se limitează la nedreptate, tiranie și jefuirea averii poporului, ci se extinde la ignorarea principiilor fundamentale ale legii islamice, distorsionarea conceptelor religioase și constrângerea oamenilor de a îmbrățișa idei anti-islamice.
Mișcarea consideră politica de transformare culturală a lui MBS ca o poartă către decadența morală și eradicarea tradițiilor moștenite și a evlaviei religioase. Poziția sa cu privire la o serie de probleme – inclusiv lipsa de transparență în administrația statului, monopolizarea puterii de către MBS, reprimarea familiei conducătoare și a instituțiilor tradiționale și promovarea normalizării relațiilor cu Israelul – indică faptul că ar putea fi implicați unii prinți al-Saud.
Guvernul a impus o cenzură strictă asupra mass-media și platformelor digitale, blocând toate căile de liberă exprimare. De asemenea, a impus politici economice care i-au împovărat pe cetățenii saudiți cu taxe și impozite și au crescut prețurile bunurilor și serviciilor. Fondatorii FMM subliniază că MBS a sărăcit țara bogată în petrol prin promovarea unor proiecte excesiv de ambițioase, precum NEOM și tranzacții masive și inutile cu arme. De asemenea, a crescut datoria statului, care depășește 300 de miliarde de dolari, conform rapoartelor oficiale. Între timp, cetățenii obișnuiți se confruntă cu șomajul și creșterea costului vieții.
FMM spune că nu urmărește violența, ci mai degrabă sfârșitul militarizării vieții publice și tiraniei în numele reformei. Își propune să evolueze într-o mișcare care mobilizează societatea saudită, făcând posibilă schimbarea într-un sistem politic altfel rigid. Apariția graffiti-urilor legate de FMM a confirmat că este o mișcare autohtonă, contrar declarațiilor presei controlate de stat, care o prezintă ca fiind orchestrată de agenți străini. Având în vedere consecințele grave ale exprimării opiniilor împotriva guvernului saudit, putem concluziona cu siguranță că ceea ce se întâmplă astăzi în Arabia Saudită nu este doar o mișcare trecătoare, ci o trezire populară care începe să prindă contur.
Baza de sprijin
Pentru prima dată de când Ibn Saud a înființat Arabia Saudită în 1932, o largă parte a societății saudite se află în contradicție cu politicile de dezvoltare ale țării. Drept urmare, revolta digitală condusă de FMM exprimă o conștiință colectivă emergentă care respinge tirania și cere o schimbare cuprinzătoare și pașnică. Diseminarea pe scară largă a mesajelor furioase postate de FMM pe rețelele de socializare reflectă gradul de nemulțumire populară din regat, în special pe măsură ce politicile represive continuă și crizele sociale escaladează.
MBS a înstrăinat mulți saudiți, inclusiv beduinii care s-au mutat în zone urbane care nu sunt altceva decât mahalale. Mulți oameni de afaceri saudiți se confruntă cu dificultăți financiare din cauza eforturilor MBS de a restructura economia țării. Între timp, Jeddah și-a pierdut rolul de capitală economică a regatului.
MBS a marginalizat, de asemenea, prinți de rang înalt, temându-se că unul dintre ei l-ar putea înlocui dacă va fi înlăturat. Membrii familiei regale care ar fi putut fugi din regat pentru a evita pierderea averii au făcut-o deja cu ani în urmă. Temându-se că s-ar coaliza împotriva lui în exil, MBS le cere acum prinților suspectați de neloialitate să ceară aprobarea înainte de a călători în străinătate.
Încercare riscantă
Ceea ce se întâmplă astăzi în Arabia Saudită este o rebeliune tăcută împotriva domniei lui MBS. Ceea ce a început ca inițiative ale unor persoane mascate care se pronunță împotriva nedreptății și tiraniei a crescut ca un bulgăre de zăpadă pe fondul unor sentimente răspândite de resentimente și furie. Fără îndoială, amenințarea la adresa celor care susțin FMM este uriașă într-o țară care nu tolerează nicio formă de disidență și nu ezită să folosească închisorile, procesele secrete și chiar execuțiile pentru a descuraja oponenții.
Forțele de securitate saudite au încercat deja să înăbușe mișcarea în creștere, în timp ce mass-media saudită și clericii wahhabiți au criticat-o. Mass-media a acuzat Qatarul și Frăția Musulmană că susțin mișcarea. În ultimele două săptămâni au avut loc numeroase arestări și o prezență sporită a forțelor de ordine în majoritatea orașelor din țară. Clericii wahhabiți au emis, de asemenea, fatwa care interzic rebeliunea împotriva regimului saudit.
Rapoartele din Arabia Saudită indică o stare de alertă nedeclarată în cadrul serviciilor de securitate, în timp ce acestea se luptă să limiteze și să demanteleze mișcarea. Ca răspuns la opoziția crescândă, autoritățile și-au intensificat represiunea politică și de securitate, arestând mii de activiști, predicatori și intelectuali, chiar și pe cei afiliați establishmentului religios oficial.
Membrii Mișcării Militare (MMM) ar putea reprezenta începutul unei fisuri în tăcerea societății saudite, mai ales că provine din interiorul regatului, mai degrabă decât din comunitatea exilată. Aceasta deschide ușa către posibilitatea unei opoziții interne capabile să mobilizeze publicul. Rezultatul rămâne însă incert, având în vedere disponibilitatea anterioară a dictatorilor arabi de a-și distruge țările, în loc să se împace cu populațiile lor.
