Fâșii de pânză albă și ramuri de conifere legate de țeava principală, pentru camuflare. Un tanc Challenger 2 huruie printre nameți îndreptându-se către liniile inamice, scrie The Times.
<< În dreapta drumului, infanteria se strecoară printre pini. În stânga, un echipaj de doi oameni, mânuind o rachetă antitanc Javelin, se ghemuiește în tufăriș și încearcă să prindă în țintă un vehicul blindat care se află la câteva sute de metri spre nord.
O undă rapidă de mitraliere izbucnește în avangarda ofensivei. Câteva clipe mai târziu, Challenger-ul pornește într-o retragere grăbită pe drum, emanând vapori de motorină, și apoi încremenește, scos din joc de o rachetă.
Scena este simulată: cartușele uzate care împânzesc terenurile de antrenament din acest petic de peisaj rural izolat din Estonia sunt goale, iar victimele sunt înregistrate de senzori montați pe soldați și vehicule blindate, ca și cum ar fi luat parte într-un joc de laser tag.
Cu toate acestea, cu tot fumul, confuzia și tacticile în continuă schimbare pe un teren formidabil de complicat, acest exercițiu militar comun britanico-estonian este o repetiție generală plauzibilă.
Statele baltice sunt profund neliniștite de numărul forțelor ruse din jurul flancului estic al NATO. Se crede că președintele Putin a desfășurat cel puțin 137.000 de militari în vecinătatea Ucrainei în ultimele săptămâni.
Peste 30.000 au sosit în Belarus pentru un vast exercițiu de război. Unele trupe sunt staționate la doar câteva zeci de mile de granițele Poloniei și Lituaniei.
„Consolidarea forțelor militare ruse și belaruse în Belarus este la o scară pe care nu am mai văzut-o până acum: este dublă sau triplă față de exercițiile obișnuite [ruso-belaruse]”, a precizat Kristjan Mäe, șeful departamentului NATO și UE din cadrul ministerului eston al apărării.
Putin a încercat să folosească amenințarea care planează asupra Ucrainei pentru a forța NATO să-și retragă trupele din jumătatea de est a Europei, căutând să dea aparatul de securitate al alianței cu un sfert de secol în urmă pentru a lăsa expuse Varșovia, Vilnius, Riga și Tallinn.
Manevra lui a avut însă efectul opus. Departe de-a se retrage, NATO îi dă acum târcoale. Membrii alianței strâng trupe, avioane și nave de război într-o regiune care se întinde de la Marea Neagră până la Marea Baltică. Alianța, despre care acum doi ani președintele Macron spunea că se află „în moarte cerebrală”, iar Donald Trump o considera „învechită”, și-a redescoperit rațiunea de a fi: apărarea Occidentului.
„NATO s-a întors la fundamente, la etosul său fondator: apărarea teritorială împotriva unei puteri ostile”, a declarat James Rogers, cofondatorul Council on Geostrategy, un think tank cu sediul la Londra și specializat securitate est-europeană.
Polonia este în proces de dublare a forțelor sale armate, de la 110.000 la 250.000. SUA au început săptămâna aceasta să desfășoare încă 3.000 de militari în Germania, Polonia și România, inclusiv infanterie aeropurtată și o escadrilă de vehicule blindate de luptă Stryker. Franța face eforturi pentru extinderea prezenței NATO în România.
Chiar și Germania, în mod tradițional precaută în a-și încorda mușchii militari, a declarat luni că va trimite încă 350 de soldați pentru a-i sprijini pe cei 500 pe care i-a staționat în Lituania, unde este responsabilă de una dintre prezențele avansate sporite ale NATO (EFP). „Este o prostie absolută să spui că nu suntem angajați în NATO”, a spus un ministru german. „O desfășurare de acest gen cu greu ar fi fost imaginabilă cu doar câțiva ani în urmă.”
Marea Britanie transferă 350 de Royal Marines în Polonia și a lansat ideea de a consolida grupul de luptă EFP, pe care îl conduce în Estonia, cu alți 900 de soldați, ducându-și puterea totală la 2.000. Oficialii estonieni au spus că ar saluta sprijinul suplimentar, deși nu au primit încă nicio ofertă oficială din partea Regatului Unit. Liz Truss, secretarul de externe, a promovat și ideea unei alianțe „trilaterale” care să implice Ucraina, Polonia și Marea Britanie.
Deocamdată, toate privirile sunt îndreptate spre Ucraina. Rusia, care a negat în repetate rânduri că plănuiește o invazie, a declarat că fluxul constant de arme al membrilor NATO, cum ar fi Marea Britanie și SUA, către Kiev echivalează cu „șantaj și presiune” asupra Moscovei.
„Tot ceea ce se întâmplă în ceea ce privește pomparea Ucrainei cu echipamente, muniție și hardware militar, inclusiv arme letale, este o încercare de a exercita presiuni politice suplimentare asupra noastră, precum și, probabil, presiune militară”, a declarat pentru RIA Serghei Riabkov, adjunctul de externe al Rusiei.
Cu toate acestea, există o anxietate reală în statele baltice cu privire la ceea ce ar putea aduce următoarele câteva săptămâni și luni. O posibilitate este ca Rusia să ocupe o bucată subțire din teritoriul de graniță al Estoniei sau Lituaniei, pentru a testa determinarea NATO de a-și apăra membrii.
Există și alte forme de agresiune în afară de forța militară: Letonia și Estonia primesc mai mult de trei sferturi din gazul lor din Rusia și sunt parțial conectate la rețeaua de electricitate rusă, deși oficialii au muncit din greu pentru a micșora dependența.
„Europa trece în prezent prin cea mai gravă criză de securitate din ultimii 30 de ani”, a declarat Kalle Laanet, ministrul eston al apărării. „Toate aceste exerciții [în Belarus] sunt atât de aproape de Varșovia și Vilnius – la doar 100, 200 de kilometri distanță. Asta face timpul de care ar avea nevoie rușii și belarușii pentru a acționa [împotriva țărilor vecine] din ce în ce mai scurt. Ne îngrijorează foarte tare. Suntem membri NATO și trebuie să fim pregătiți pentru cel mai rău scenariu.”
Oficiali din alte țări din regiune spun că recent a avut loc un val de atacuri cibernetice asupra instituțiilor guvernamentale și a infrastructurii critice. Campaniile rusești de dezinformare sunt la ordinea zilei.
Un înalt diplomat european a spus că statele baltice și România sunt privite drept „adevărata linie roșie” din spatele crizei din Ucraina. Dacă lui Putin i se permite să-și croiască drum în Ucraina, a spus sursa, este de așteptat să înceapă „să ciugulească” din teritoriul NATO.
Întinerirea NATO este în plină desfășurare. Jens Stoltenberg, în vârstă de 62 de ani, secretarul general din ultimii opt ani, pleacă pentru a prelua conducerea băncii centrale din Norvegia sa natală. Succesorul său nu a fost încă identificat: posibilii candidați îi includ pe Dalia Grybauskaitė, 65 de ani, și Kersti Kaljulaid, 52 de ani, respectiv foștii președinți ai Lituaniei și Estoniei.
Noul secretar general al NATO se va confrunta cu o serie de întrebări. În urmă cu câteva săptămâni, premierul polonez Mateusz Morawiecki, în vârstă de 53 de ani, și-a exprimat în mod deschis îndoielile – împărtășite în liniște de alte state din alianță – cu privire la capacitatea NATO de a-și organiza o apărare rapidă împotriva invaziei ruse.
Polonia și statele baltice sunt îngrijorate de discuțiile lui Macron despre un „nou pact de securitate” care să includă Rusia, care ar putea presupune concesii riscante către Moscova. „Am trăit în Estonia cinci ani și jumătate și au fiori pe șira spinării când aud acest tip de limbaj”, a spus Rogers.
Există și alte capcane. Entuziasmul recent reînviat al SUA pentru NATO s-ar putea răci dacă republicanii vor câștiga cel puțin una dintre camerele Congresului la alegerile intermediare din noiembrie sau preiau președinția în 2024. Germania nu și-a luat niciun angajament de a bloca gazoductul Nord Stream 2 din Rusia, considerat de către mulți aliați ca fiind unul dintre călcâiele lui Ahile din NATO.
Ungaria a ignorat sugestiile că ar putea găzdui încă o mie de soldați NATO, iar Viktor Orbán și-a reafirmat apropierea de Putin într-o călătorie la Kremlin săptămâna trecută.
Lărgind însă cadrul, aerul proaspăt din alianță este inconfundabil. În ultimele zile, soldații britanici din Regimentul Regal de Tancuri și alte câteva unități, inclusiv o duzină de tancuri Challenger 2 și un adaos de vehicule blindate de luptă Warrior, au efectuat exerciții de război iernatic ciudat de realiste în pădurile înzăpezite din jurul bazei armatei Tapa din Estonia.
Împreună cu soldații francezi și cu 350 de trupe din Batalionul de Cercetași Estoni, sprijiniți de 44 de AFV-uri CV-90 estoniene și o mână de avioane de luptă F-16 belgiene și avioane F-15 americane, forțele practică tactici ofensive și defensive într-un mod foarte asemănător cu războiul adevărat.
Prezența NATO în Europa de Est este adesea descrisă ca un „fir de mină”: nu atât un bastion invulnerabil împotriva unei invazii ruse, cât un avertisment că un atac asupra oricăruia dintre statele de frontieră ale alianței ar fi un atac direct asupra tuturor și a asupra uneia dintre puterile sale nucleare, cu un pericol de escaladare severă.
„Aceasta este linia roșie a NATO”, a spus o sursă diplomatică de rang înalt. „De aceea ne asigurăm că trupele germane, franceze, britanice și olandeze vor fi primele dispuse să moară [dacă Rusia invadează un stat membru NATO]. Vrem să le arătăm rușilor cât de mari vor fi costurile.”
Acest „fir de mină” este acum încordat. Recentele exerciții de iarnă din Estonia, precum și zgomotul desfășurărilor militare în regiune, sunt menite să transmită rușilor un mesaj clar: NATO și-a trasat linia roșie și este pregătită să o apere.
Pe măsură ce zăpada se îngroașă în pădurea din jurul Lasnei, se aude o ultimă rafală de armă, spre sud, înainte ca vehiculele blindate să se adune din nou, iar soldații să descalece, glumind, aprinzându-și țigări și schimbând observații.
„A trebuit să reținem plutonul inamic cât am putut”, a spus sergentul Sootalu de la Batalionul de Cercetași Estoni. „A mers bine. Am combinat eficient focul de artilerie și câmpurile de mine, iar infanteria noastră a folosit arme antitanc pentru a da o lovitură bună inamicului.”
În timp ce soldații se îndreaptă spre tabăra lor, unul dintre tancurile Challenger trage brusc o fumigenă în semn de rămas-bun. Se zice că primul duce de Wellington ar fi spus după ce și-a verificat trupele în războiul peninsular: „Nu știu ce efect vor avea acești oameni asupra inamicului, dar, Dumnezeule, mă îngrozesc.” >>
