Pe măsură ce NATO se reînarmează și integrează noi membri, Marea Baltică devine rapid o linie de front fortificată, cu forțe ale alianței în creștere pentru a contracara amenințarea rusă, relatează CEPA.
În timp ce poziționarea strategică a Rusiei la Marea Baltică vine cu provocări semnificative pentru NATO, alianța este din ce în ce mai bine pregătită pentru a lupta și a câștiga un război în regiune.
Exclava puternic militarizată din Kaliningrad găzduiește o gamă impresionantă de echipamente rusești de blocare a accesului în zonă (A2/AD), inclusiv sisteme de apărare de coastă, precum și escadrile de forțe aeriene capabile să decimeze activele maritime ale NATO. În plus, flota baltică a Rusiei a făcut un efort de modernizare, cu noi nave rapide de atac și de deminare care îi îmbunătățesc capacitățile ofensive.
Aceste dotări, împreună cu activități hibride sporite – de la bruiaj GPS, până la acțiuni de sabotaj prin care încearcă să redeseneze granițele maritime – subliniază intenția Rusiei de a destabiliza regiunea și de a provoca NATO. Acum, când alianța s-a extins pentru a include Suedia și Finlanda, Rusia își pune în practică tacticile hibride, testându-și hotărârea și disponibilitatea.
Răspunsul NATO la amenințarea Rusiei din Marea Baltică îmbracă mai multe forme, cuprinzând modernizarea navală, interoperabilitatea îmbunătățită a operațiunilor speciale, precum și creșterea supravegherii și contracararea activităților maligne rusești. Invazia Rusiei asupra Ucrainei vecine nu a făcut decât să accelereze aceste eforturi pentru a securiza zona pe care unii o numesc optimist „Lacul NATO”.
Dar pentru asta va fi nevoie de cheltuieli militare suplimentare importante. Țările NATO din jurul Mării Baltice și-au îmbunătățit semnificativ capacitățile navale ca răspuns la agresivitatea Rusiei: Danemarca și Germania au investit în fregate și submarine performante capabile să contracareze amenințările cu rachete din partea sistemelor rusești A2/AD. Fregatele daneze din clasa Iver Huitfeldt și noul lot german de corvete din clasa Braunschweig au performanțe remarcabile pentru o apărare antirachetă robustă (una dintre aceste fregate daneze a doborât patru drone Houthi în Marea Roșie în aprilie, deși comandantul ei a spus mai târziu că unele sisteme a eșuat în timpul confruntării – un memento că angajamentul danez de a crește cheltuielile pentru apărare cu 50% este foarte necesar.)
Polonia, un alt stat membru-cheie al NATO, s-a axat pe achiziționarea de noi fregate și submarine multirol în cadrul programelor sale de modernizare, ca parte a unei creșteri enorme a cheltuielilor, care o va determina în curând să aloce 4,7% din PIB pentru apărare. Între timp, statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — s-au concentrat pe ”războiul minelor”, atât pentru a bloca potențialele incursiuni navale rusești în Marea Nordului, cât și ca să mențină deschise rutele maritime vitale pentru întăririle NATO, astfel încât să poată răspunde oricărei invazii terestre. Alăturarea recentă a forțelor aeriene de înaltă capacitate ale Suediei și Finlandei și accesul la aerodromurile lor a sporit mult capacitatea NATO de a organiza răspunsuri aeriene la agresiunea rusă.
Forțele de operațiuni speciale (SOF) joacă un rol esențial în strategia de apărare a NATO pentru regiunea baltică. Exerciții precum ”Flaming Sword 24”, care s-a desfășurat în Lituania la începutul acestui an, sunt concepute pentru a îmbunătăți interoperabilitatea între unitățile SOF ale NATO. Acest exercițiu a reunit operatori speciali din șase țări membre NATO, inclusiv Statele Unite, Germania, Danemarca și Lituania, pentru a desfășura exerciții maritime și terestre comune. Astfel de exerciții sunt esențiale pentru descurajarea Kremlinului și, în același timp, dezvoltă capacitățile de desfășurare rapidă necesare pentru a răspunde agresiunii ruse în regiunile baltice și din zona Arctică.
Accentul pus pe operațiunile speciale evidențiază strategia NATO de a utiliza unități mai mici, înalt antrenate, pentru a perturba operațiunile rusești și pentru a apăra infrastructura critică, în special în fața amenințărilor hibride. Aceste forțe sunt, de asemenea, vitale pentru a se asigura că NATO își poate consolida rapid membrii estici și poate menține un factor de descurajare credibil împotriva mișcărilor Rusiei în regiune.
Ca răspuns la activitățile hibride ale Rusiei, NATO și-a intensificat eforturile de supraveghere și colectare de informații în Marea Baltică, care includ monitorizarea mișcărilor navale rusești, precum și amenințările mai insidioase reprezentate de atacurile cibernetice și de sabotaj. Creșterea recentă a bruiajului GPS și deteriorarea conductei de conectare de la Marea Baltică dintre Finlanda și Estonia ilustrează natura diversă și complexă a amenințărilor, în special pe măsură ce Rusia își extinde flota de nave capabile să saboteze infrastructura de pe fundul mării.
Forța expediționară comună (JEF) condusă de Regatul Unit, o confederație a 10 state membre aliniată la NATO, a format o forță de răspuns de înaltă pregătire special pentru a descuraja și înfrânge agresiunea rusă din Marea Baltică și nordul extrem. În cadrul exercițiului „Freezing Winds” din acest an, JEF a efectuat exerciții menite să prevină genul de sabotaj al infrastructurii de pe fundul mării pentru care suspectează deja Rusia și China.
Finlanda și Suedia îmbunătățesc, acum, semnificativ capacitățile de supraveghere și contramăsurile alianței, având în vedere expertiza acestor țări în operarea în mediul provocator al Mării Baltice. Suedia, de exemplu, aduce o bogată experiență în operațiunile submarine în apele de mică adâncime și salmastre ale Mării Baltice, întărind și mai mult capacitatea NATO de a monitoriza și contracara activitățile submarinelor rusești.
Gândirea strategică a Suediei a fost revitalizată pe măsură ce Stockholmul s-a trezit în fața amenințării sporite a Rusiei. Insula baltică Gotland, care în timpul Războiului Rece găzduia 25.000 de soldați, a fost remilitarizată, dar are acum doar 400 de soldați prezenți. Pierderea insulei Gotland ar fi un dezastru pentru Suedia și pentru alianță, deoarece nu numai că domină cerul baltic, dar oferă și o rută cheie pentru întăririle trimise către statele baltice.
Ministerul suedez al Apărării spune că Putin stă cu ochii pe insula Gotland, iar premierul a declarat că apărarea acesteia va fi discutată cu partenerii NATO.
