Politicienii germani au ezitat mult timp să supere guvernul de la Beijing navigând prin apele revendicate de China. Acum, în sfârșit, au decis să ia taurul de coarne, relatează CEPA.
„Apele internaționale sunt ape internaționale. Traversăm.” Boris Pistorius, ministrul german al apărării, nu a avut nicio clipă de îndoială atunci când fregata marinei germane Baden-Württemberg și nava de aprovizionare însoțitoare au navigat din Coreea de Sud către Filipine, pe 10 septembrie, pe cea mai scurtă rută – Strâmtoarea Taiwan.
Au făcut-o chiar dacă germanii știau că Beijingul s-ar putea simți jignit. Și mai trebuie menționat încă un aspect în cazul călătoriei făcute de Baden-Württemberg: a fost aprobată de industria germană.
Partea chineză a venit cu replicile standard: Germania a pus sub semnul întrebării suveranitatea Chinei, sporind riscurile de securitate și „a trimis un semnal greșit”, potrivit declarațiilor oficiale.
De fapt, conform legii, China e cea care greșește. Punctul 17 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) stabilește condițiile în care navele pot naviga prin apele teritoriale ale altor țări.
„Sub rezerva prezentei convenții, navele tuturor statelor, fie ele de coastă sau fără ieșire la mare, beneficiază de dreptul de trecere prin apele teritoriale.” Astfel, când în august un distrugător chinez și o navă de suport au navigat prin strâmtoarea Canalului Mânecii, s-au prevalat de acest drept al lor, chiar dacă au fost supravegheați de o fregată a Marinei Regale.
Navele comerciale de contrabandă rusești, îmbătrânite și practic neasigurate, care transportă țiței peste limita admisă, au, de asemenea, dreptul de a naviga prin apele oricărei țări doresc, deși acest lucru expune aceste state la riscuri considerabile privind scurgeri de petrol.
Și în apele internaționale, dincolo de granița de 12 mile nautice a statelor de coastă, navele au într-adevăr dreptul de a călători oriunde doresc. Strâmtoarea Taiwan este principalul culoar pentru navele care circulă între Asia de Sud-Est și Japonia, Coreea de Sud și nordul Chinei. Deși are o lățime de 200 de mile marine, doar o fâșie de aproximativ 15 mile este suficient de adâncă pentru navele moderne.
Beijingul susține că are „suveranitate și jurisdicție” asupra strâmtorii, în timp ce Taiwanul și multe alte țări o consideră ape internaționale. De zeci de ani, coexistența s-a realizat datorită „liniei mediane”, care funcționează ca o frontieră maritimă neoficială.
Nava germană Baden-Württemberg a participat la o operațiune desfășurată în Indo-Pacific care a cuprins mai multe exerciții în zonă. A alege cea mai scurtă rută, desigur, nu ar trebui să fie ceva ieșit din comun, dar în strâmtoarea Taiwan China s-a impus până la un asemenea punct, încât este într-adevăr considerată o problemă atunci când navele străine navighează în zonă.
Și în primăvara anului 2023, după ce Tsai Ing-wen, președintele de atunci al Taiwanului, a călătorit în California pentru a-l vizita pe președintele Camerei Reprezentanților a SUA, Kevin McCarthy, Beijingul a ripostat cu un exercițiu militar, lansând un atac asupra Taiwanului și trimițând o flotilă de control în strâmtoarea Taiwan. Misiunea a fost de a inspecta navele comerciale care călătoresc pe ambele părți ale liniei mediane: un mesaj inconfundabil că Beijingul nu are intenția de a accepta linia mediană respectată la nivel internațional (așa cum refuză să accepte hotărârea din 2016 a unei instanțe internaționale cu privire la acapararea terenurilor din sudul Mării Chinei.)
Deoarece China își hărțuiește în mod regulat vecinii maritim în aceste zile (care includ recente atacuri împotriva navelor pazei de coastă filipineze), Marina SUA emite mesaje regulate cu privire la respectarea regulilor mării libere și derulează operațiuni pentru apărarea libertății de navigare (FONOP), care demostrează că navele au dreptul să treacă. Marina Regală și Marina Franceză au participat și ele la acțiunile FONOP.
Marina Germaniei nu participă în mod regulat la acțiunile FONOP, ultima dată făcând acest lucru în 2002. Dar încearcă, în mod clar, să arate că nu este intimidată de zgomotul armelor chinezești și că, cîn calitate de națiune comercială, are un interes-cheie în susținerea libertății navigației. Acesta este un pas major pentru Germania, care de zeci de ani a motivat că, dacă țările încearcă cu adevărat să fie amabile una cu alta, majoritatea problemelor pot fi rezolvate.
Fregata Baden -Württemberg nu a fost însoțită doar de nava de aprovizionare Frankfurt pe Main, ci și de altceva mai neașteptat: sprijinul industriei germane. „Industria germană sprijină guvernul federal în eforturile sale de a menține ordinea internațională bazată pe reguli, deja în curs de erodare”, a declarat Wolfgang Niedermark, director executiv la Federația Industriei Germane, pentru cotidianul german Handelsblatt .
Niedermark a adăugat că regulile funcționează numai dacă sunt aplicate în mod consecvent și fără excepție. „Este ceva pentru care și Germania trebuie să își asume responsabilitatea”, a spus el în declarația acordată publicației.
Până acum, industria germană, cu dependența ei considerabilă față de China, a rămas practic tăcută cu privire la tensiunile geopolitice dintre Beijing și Occident. Acest lucru nu este surprinzător, din moment ce companiile au susținere oficială în fața riscului de represalii din partea Chinei. Cu toate acestea, întreprinderile funcționează și pe baza unor reguli, iar acele reguli sunt într-adevăr depășite. Demonstrația făcută de Baden -Württemberg nu este doar o călătorie: este o ilustrare a faptului că Germania se adaptează la o lume în schimbare rapidă.
Analiză CNN: Cum ar putea China să cucerească Taiwanul fără să fie nevoie de o invazie
