Acţiunile din Europa şi Statele Unite au închis miercuri în scădere, iar preţurile petrolului au coborât cu peste 5%, din cauza incertitudinilor economice provocate de creşterea numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus în multe ţări şi a datelor din SUA referitoare la creşterea stocurilor de ţiţei pentru a treia săptămână consecutiv, transmite MarketWatch.
„Îngrijorarea reală este provocată de creşterea numărului de cazuri de Covid-19 în mai multe state”, inclusiv în California, Texas şi Florida”, a declarat Tariq Zahir, director la firma Tyche Capital Advisors. Acesta a adăugat că statele respective nu sunt mici şi că există îngrijorări privind o posibilă o inversare a măsurilor de redeschidere a economiei şi legate de cererea consumatorilor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia asupra creşterii numărului de cazuri în Statele Unite, China şi America Latină, realimentând temerile legate de producerea unui al doilea val al epidemiei.
Pesimism la nivelul FMI
Miercuri, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în sens negativ estimările economice pentru 2020, la o contracţie de 4,9% a PIB-ului mondial, afirmând că pandemia de coronavirus a provocat un declin fără precedent al activităţilor economice la nivel global.
Pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Europa (unde este inclusă România), FMI se aşteaptă la o contractare de 5,8% în acest an, urmată de o creştere de 4,3% anul viitor.
Înrăutăţirea estimărilor vine în urma unui impact negativ mai accentuat decât s-a anticipat al pandemiei asupra activităţii economice, în primul semestru din 2020, în timp ce redresarea proiectată pentru 2021 va fi mai graduală decât s-a previzionat iniţial. În special este semnificativ impactul nefavorabil asupra gospodăriilor, ceea ce pune în pericol progresele înregistrate în reducerea sărăciei extreme pe plan global realizate din anii 1990, se arată în raportul FMI.
Aşa cum a fost cazul la estimările FMI din aprilie 2020, există un grad de incertitudine mai ridicat decât de obicei privind prognozele. Scenariul de bază se bazează pe ipotezele cheie privind efectul negativ al pandemiei, în timp ce condiţiile financiare – care s-au atenuat din aprilie – se estimează că vor rămâne în linii mari la actualul nivel.
În ţările unde se redeschid economiile, sprijinul orientat ar trebui retras gradual, pe măsură ce redresarea este în plină desfăşurare, iar politicile economice ar trebui să ofere stimulente pentru majorarea cererii, atenuarea şi motivarea relocării resurselor spre sectoarele care vor fi semnificativ afectate după pandemie, se arată în raportul FMI.
În general, evoluţia economiei globale în primul trimestru din 2020 s-a înrăutăţit mai mult decât se estima (cu câteva excepţii, de exemplu, Chile, China, India, Malaysia şi Thailanda, în rândul pieţelor emergente, şi Australia, Germania şi Japonia, în rândul economiilor avansate). Indicatorii arată o contracţie mai severă în trimestrul doi din 2020, cu excepţia Chinei, unde majoritatea activităţilor s-au redeschis la începutul lunii aprilie, estimează FMI.
Piața forței de muncă, puternic lovită de pandemie
Organizaţia avertizează că piaţa forţei de muncă este puternic afectată de pe urma pandemiei, pe fondul declinului accentuat al activităţii economice. Unele ţări, în special în Europa, au contracarat efectele negative prin programul de lucru redus. Cei mai afectaţi sunt angajaţii cu calificare scăzută, care nu pot lucra de acasă.
Conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, din cei aproximativ două miliarde de angajaţi fără forme legale pe plan global, aproximativ 80% au fost afectaţi semnificativ.
Există şi unele semne încurajatoare, apreciază FMI. În urma restricţiilor severe introduse în perioada ianuarie-martie 2020, condiţiile financiare s-au atenuat pentru economiile avansate şi, într-o mai mică măsură, pentru economiile emergente.
Măsurile importante fiscale şi financiare adoptate pentru a contracara efectele pandemiei în unele state de la începutul crizei au evitat înrăutăţirea pierderilor pe termen scurt. Reducerea programului de lucru şi asistenţa acordată angajaţilor prin schemele de şomaj temporar au atenuat creşterea şomajului, în timp ce sprijinul financiar acordat firmelor şi măsurile autorităţilor de reglementare au prevenit înmulţirea falimentelor. În unele cazuri, acţiunile băncilor centrale au îmbunătăţit lichidităţile şi au limitat creşterea costurilor de împrumut, se arată în raportul FMI.
De asemenea, stabilitatea de pe piaţa petrolului a ajutat la sporirea încrederii. Monedele care s-au depreciat semnificativ în lunile precedente se apreciază din aprilie, atât în economiile avansate cât şi în cele emergente, apreciază FMI.
În ceea ce priveşte România, în luna aprilie FMI se aştepta ca economia să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%. Pe de altă parte, previziunile FMI mai arătau şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.
Trepidații pe burse
Indicele bursier pan-european Stoxx 600 a închis în declin cu 2,8%, al doilea ca mărime consemnat în luna iunie. Majoritatea celorlalţi indici bursieri europeni au scăzut cu peste 3%.
Pe Wall Street, indicele Dow Jones a scăzut cu 2,63%, S&P 500 cu 2,55%, iar Nasdaq cu 2,17%.
Preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în luna august a scăzut cu 2,36 dolari, sau cu aproape 5,9%, şi a închis la 38,01 doalri pe baril, la bursa din New York. Acesta este cel mai redus nivel din ultima săptămână.
Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la nivel global, cu livrare în august, a coborât cu 2,32 dolari, sau cu 5,4%, la 40,31 dolari pe baril, la bursa ICE Futures Europe, cel mai redus nivel atins din 15 iunie.
