Un editorial publicat de New York Times – intitulat ”Cum poate administrația Biden să rezolve criza realității noastre” – cere administrației Biden să intervină prompt în ”rezolvarea crizei de realitate” și face apel la noul președinte să numească un „țar al realității” pentru a combate „dezinformarea”.
”Luna trecută, milioane de americani au privit cum președintele Biden a depus jurământul și, într-un discurs inaugural plin de înțelepciune, a cerut o nouă eră a unității americane.
Dar o mulțime de alți americani nu au fost atenți la discursul domnului Biden. Erau prea ocupați să urmărească videoclipuri de pe YouTube, susținând că inaugurarea era o farsă preînregistrată care fusese filmată pe un scenariu sonor de la Hollywood”, își începe editorialul Kevin Roose.
Editorialistul trage un semnal de alarmă cu privire la popularitatea teoriilor conspirației QAnon, privitoare la o așa-zisă fraudă electorală.
”Falsurile, minciunile și iluziile colective nu sunt noi, dar amploarea cu care milioane de americani le-au îmbrățișat ar putea fi. 30% dintre republicani au o viziune favorabilă asupra QAnon, potrivit unui sondaj recent YouGov . Potrivit altor sondaje, mai mult de 70% dintre republicani cred că domnul Trump a câștigat în mod legitim alegerile, iar 40% dintre americani – inclusiv mulți democrați – cred teoria fără temei că Covid-19 a fost fabricat într-un laborator chinez”, își continuă Kevin Roose argumentația.
„Ecosistemul informațional haotic și confuz care produce aceste convingeri greșite nu doar pune în pericol un ideal înalt al unității naționale”, continuă Roose articolul din NY Times. ”El exacerbează în mod activ cele mai mari probleme naționale și necesită mai mult efort pentru cei care încearcă să le rezolve„, scrie Roose. „Și ridică o întrebare importantă pentru administrația Biden: Cum uniți o țară în care milioane de oameni au ales să-și creeze propria versiune a realității?”
”Am văzut că, dacă sunt lăsate necontrolate, teoriile conspirației în rețea și campaniile de dezinformare online pot duce la violență offline, așa cum au făcut-o în timpul revoltei mortale a Capitolului de luna trecută”.
”Am petrecut ultimii câțiva ani relatând despre criza noastră de realitate națională și îmi fac griji că, dacă administrația Biden nu tratează teoriile conspirației și dezinformarea ca amenințări urgente, universurile noastre paralele se vor îndepărta și mai mult, iar potențialul de tulburări violente și disfuncția civică nu va face decât să crească”, atenționează în continuare editorialistul NY Times.
”Așa că am consultat o seamă de experți și am întrebat ce ar putea face administrația Biden pentru a ajuta la remedierea ecosistemului nostru informațional provocat de adevăr sau cel puțin pentru a preveni agravarea acestuia. Iată ce mi-au spus”, arată editorialistul.
*Înființarea unei ”comisii a adevărului”
Experții au convenit că înainte ca administrația Biden să poată aborda dezinformarea și extremismul, trebuie să înțeleagă sfera problemei.
„Este cu adevărat important să avem o înțelegere holistică a extremismului violent în Statele Unite și apoi să alocăm resursele în consecință”, a declarat William Braniff, expert în antiterorism și profesor la Universitatea din Maryland.
Joan Donovan, directorul de cercetare al Centrului Shorenstein pentru mass-media, politică și politici publice al Universității Harvard, a sugerat că administrația Biden ar putea înființa o „comisie a adevărului”, similară Comisiei din 11 septembrie, pentru a investiga planificarea și execuția asediului Capitolului pe 6 ianuarie. Acest efort ar fi în mod ideal condus de oameni cu cunoștințe profunde despre numeroasele „facțiuni în rețea” care au coordonat și desfășurat revolta, inclusiv grupuri adepte ale supremației albe și miliții de extremă dreapta.
(…)Acești experți au fost încurajați de faptul că administrația Biden a anunțat deja o „evaluare cuprinzătoare a amenințărilor” extremismului intern după revoltele de la Capitoliu. (…) Aceștia au menționat că eforturile de combatere a terorismului au fost folosite pentru a justifica extinderea puterii de stat în moduri care ajung să dăuneze minorităților religioase și etnice și că criza extremismului intern de astăzi nu se potrivește cu tipurile mai vechi și mai convenționale de amenințări teroriste.
În schimb, au sugerat utilizarea etichetelor de tip nou și mai țintite, care ar putea ajuta la distincția între diferite tipuri de mișcări și diferite niveluri de influență în aceste mișcări. Un pensionar paranoic care petrece toată ziua citind forumurile QAnon nu este la fel (de periculos – n.r.) ca un lider de miliție înarmat și ar trebui să îi delimităm unul de celălalt.
*Numiți un „țar al realității”
Kevin Roose arată în continuarea articolului din NY Times că mai mulți experți cu care a vorbit ”au recomandat ca administrația Biden să creeze un grup de lucru între agenții, pentru a combate dezinformarea și extremismul intern”, care ar putea fi condus de un fel de „țar al realității”.
”Sună puțin distopic, îmi dau seama. Dar să le auzim” (argumentele – n.r.), scrie în continuare Kevin Roose.
”În acest moment, au spus acești experți, răspunsul guvernului federal la dezinformare și extremismul intern este întâmplător și răspândit în mai multe agenții și există o mulțime de suprapuneri inutile.
Renée DiResta, cercetător în domeniul dezinformării la Internet Observatory din Stanford, a dat exemplul a două probleme aparent fără legătură: dezinformarea despre Covid-19 și dezinformarea despre frauda electorală.
Adesea, a spus ea, aceleași persoane și grupuri sunt responsabile de răspândirea ambelor tipuri (de dezinformare -n.r.). Deci, în loc de două procese paralele – unul la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, menit să reducă teoriile conspirației legate de Covid, și altul la Comisia Electorală Federală, încercând să corecteze dezinformarea privind votul – un grup de lucru centralizat ar putea coordona un singur răspuns strategic.
„Dacă fiecare dintre ei o face distinct și independent, riscăm să lipsească conexiunile, atât în ceea ce privește conținutul, cât și în ceea ce privește tactica utilizată pentru a duce campaniile”, a spus DiResta.
Acest grup de lucru ar putea, de asemenea, să se întâlnească în mod regulat cu platformele tehnologice și să promoveze schimbări structurale care ar putea ajuta companiile respective să-și abordeze propriile probleme de extremism și dezinformare. (De exemplu, ar putea formula mențiuni de „port sigur” care ar permite platformelor să împărtășească date despre QAnon și alte comunități conspiraționiste cu cercetători și agenții guvernamentale fără a fi afectate de legile privind confidențialitatea.) Și ar putea deveni vârful de lance pentru răspunsul guvernului federal la criza realității.
*Verificați algoritmii
Mai mulți experți au recomandat ca administrația Biden să dea dovadă de mai multă transparență în funcționarea interioară a algoritmilor pe care Twitter, Facebook, YouTube și alte platforme majore îi utilizează pentru a clasifica fluxurile, pentru a recomanda conținut și pentru a introduce utilizatorii în grupuri private, dintre care multe au fost responsabile pentru amplificarea teoriilor conspirației și a vederilor extremiste.
„Trebuie să ridicăm vălul de pe rețelele sociale, astfel încât avocații drepturilor civile și organizațiile reale de pază să poată investiga abuzurile asupra drepturilor omului permise sau amplificate de tehnologie, a spus dr. Donovan”, mai scrie Kevin Roose.
”Dar s-ar putea să nu aveți nevoie chiar de legislație pentru a determina aceste companii să se deschidă. Anul trecut, sub amenințarea unei despărțiri forțate, TikTok s-a angajat să permită experților să-i examineze algoritmul pentru a dovedi că nu manipulează cu răutate utilizatorii americani. Având în vedere problemele antitrust actuale , alte rețele sociale ar putea răspunde la un impuls similar în direcția transparenței.
*Adoptați un „stimul social” și remediați problemele oamenilor
”Experții cu care am vorbit au avertizat că platformele tehnologice singure nu ar putea aduce înapoi milioane de americani deja radicalizați și nici predarea alfabetizării mediatice nu este un glonț de argint pentru a împiedica ideile periculoase să prindă”, argumentează editorialistul NY Times.
”La urma urmei, mulți oameni sunt atrași de grupuri extremiste, cum ar fi Proud Boys și teorii ale conspirației, cum ar fi QAnon, nu pentru că sunt convinși de fapte, ci pentru că credințele le oferă un sentiment de comunitate sau scop, sau umplu un gol în viața lor.
„În mod clar există o problemă de siguranță publică, dar există și o problemă de sănătate publică”, a spus Micah Clark, director de programe la Moonshot CVE, o firmă de contraextremism din Londra.
O contramăsură eficientă, a sugerat dl Clark, ar putea fi un fel de „stimul social” – o serie de programe federale pentru a încuraja oamenii să iasă de pe ecran și să participe la activități bazate pe comunitate care să-i poată menține angajați și ocupați.
Încurajarea întâlnirilor offline ar fi, desigur, mai ușoară după pandemie. Dar există intervenții care par să funcționeze și la o scară mai mică – ca o serie de reclame de „descalare” pe care Moonshot CVE le-a difuzat pe Google și Twitter, vizând potențiali extremiști violenți cu risc ridicat, cu mesaje empatice despre sănătatea mintală și atenție.
Majoritatea experților au fost de acord că cel mai eficient lucru pe care administrația Biden l-ar putea face pentru a remedia criza realității noastre naționale și, eventual, chiar pentru a radicaliza unii dintre cei care au fost atrași în grupuri extremiste și mișcări ale teoriei conspirației, ar fi să abordeze problemele de bază care i-a condus acolo în primul rând.
(…) Christian Picciolini, un fost skinhead care conduce acum Proiectul Radicalilor Liberi, o organizație care vizează scoaterea extremistilor din grupurile de hateri, a fost de acord. El spune că este imposibil să separe condițiile materiale ale oamenilor de alegerea lor de a se înscrie într-un grup extremist sau de a urma o teorie a conspirației deranjante, cum ar fi QAnon.
„Trebuie să tratăm acest lucru ca la orice alt serviciu social”, a spus dl Picciolini. „Trebuie să distrugem rasismul instituțional sistemic care creează acest mediu. Trebuie să oferim locuri de muncă. Trebuie să avem acces la îngrijire și educație în domeniul sănătății mintale ”.
Cu alte cuvinte, dacă președintele Biden vrea să readucă extremiștii și teoreticienii conspirației în realitate, el poate începe prin a face ca acea realitate să merite să revină”, concluzionează editorialistul NY Times.
