Situaţia privind drepturile omului „s-a degradat semnificativ” în Rusia după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022, subliniază luni primul raport elaborat de experta mandatată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Mariana Katzarova, informează AFP, citată de Agerpres.ro.
„Situaţia era deja în declin constant în timpul ultimelor două decenii, în parte din cauza celor două războaie din Cecenia, care s-au încheiat la sfârşitul lui 2009”, precizează raportoarea Mariana Katzarova, însărcinată cu supravegherea situaţiei privind drepturile omului din Rusia.
Acest raport, ce urmează să fie prezentat în această săptămâna Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, nu conţine surprize sau revelaţii răsunătoare, însă adoptarea mandatului raportoarei de către Consiliu a marcat o înfrângere pentru Moscova, în lupta diplomatică cu aliaţii Kievului în toate structurile ONU, după invazia asupra Ucrainei.
Astfel, este pentru prima dată când un raportor este desemnat să ancheteze asupra uneia dintre cele cinci ţări membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU.
Experta a subliniat tentativele Moscovei de a „împiedica” munca ei şi a deplâns faptul că nu a avut acces în Rusia.
Raportul documentează faptul că „autorităţile ruse au restrâns sever libertăţile de asociere, de reuniune paşnică şi de expresie, atât online cât şi offline, şi au adus o gravă atingere independenţei puterii judiciare şi garanţiilor unui proces echitabil”.
Raportoarea denunţă de asemenea aparatul legislativ pus în funcţiune recent „pentru a reduce la tăcere societatea civilă şi a-i pedepsi pe apărătorii de drepturi”.
„Aplicarea adesea violentă a acestor legi şi reglementări a dus la o reprimare sistematică împotriva organizaţiilor societăţii civile, care a închis spaţiul civic şi media independente”, şi-a exprimat regretul Katzarova.
„Impunitatea pentru încălcarea drepturilor omului la nivel naţional şi retragerea Federaţiei Ruse din Curtea Europeană pentru Drepturile Omului au redus posibilităţile oferite victimelor de a cere recursuri şi despăgubiri”, mai subliniază Katzarova.
Ea evidenţiază „climatul de impunitate, imprevizibilitatea modificărilor aduse legislaţiei, ambiguitatea lor, numărul şi anvergura lor, precum şi aplicarea lor arbitrară”, care au constrâns numeroşi ruşi să ia calea exilului.
Mariana Katzarova a cerut eliberarea tuturor opozanţilor politici deţinuţi arbitrar, inclusiv a lui Aleksei Navalnîi, precum şi a disidenţilor Vladimir Kara-Murza şi Ilia Iaşin.
De asemenea, ea a descris cum femeile din Rusia, în special pe cele care lucrează ca apărătoare a drepturilor omului, militante sau jurnaliste, „au suferit violenţe, umilinţe şi intimidări specifice bazate pe gen”.
„Recurgerea persistentă la tortură şi la rele tratamente, în special la violenţa sexuală şi sexistă, pune în pericol viaţa persoanelor în detenţie”, adaugă ea.
Mariana Katzarova a îndemnat Rusia „să întreprindă o anchetă eficace, imparţială şi independentă asupra tuturor cazurilor de recurgere la forţă, de detenţie arbitrară şi a altor forme de presiune”.
Moscova ar trebui „să garanteze o anchetă rapidă, transparentă şi eficace (…) asupra tuturor acuzaţiilor de tortură şi de rele tratamente în detenţie”, a declarat ea, cerând ca toţi autorii să răspundă pentru faptele lor.
Experta, al cărei mandat va expira luna viitoare în cazul în care Consiliul ONU pentru Drepturile Omului nu va vota prelungirea lui, a subliniat importanţa de a continua supravegherea situaţiei.
