Cei doi principali lideri ai opoziţiei israeliene, Yair Lapid şi Benny Gantz, şi-au suspendat miercuri participarea la negocierile care ar trebui să permită identificarea unui punct comun asupra reformei judiciare, dorită de guvernul premierului Benjamin Netanyahu, dar care divizează profund ţara, informează AFP, preluată de Agerpres.
Deputatul Yair Lapid, fost prim-ministru şi lider al partidului de centru Yesh Atid, alături de colegul său Benny Gantz, liderul Partidului Unităţii Naţionale, au anunţat decizia la o conferinţă de presă comună la Ierusalim, după eşecul Parlamentului de a-şi alege reprezentanţii în cadrul comisiei de numire a judecătorilor.
„Fără înfiinţarea comisiei(…) nu vom merge (să discutăm) cu preşedintele” Isaac Herzog, care asigură medierea între majoritate şi mai multe partide de opoziţie, a declarat Yair Lapid.
El l-a acuzat pe premierul Netanyahu că a „împiedicat astăzi” formarea acestui organism şi că a „încetat să îi facă pe oameni să creadă că este deschis la discuţii”.
„În starea actuală a lucrurilor în care nu există comisie aşa cum ar trebui, nu are rost să avem discuţii cu preşedintele”, a adăugat domnul Gantz.
Argumente infirmate de premierul Netanyahu, potrivit căruia „s-a dovedit astăzi că Gantz şi Lapid au încercat prin toate mijloacele să dinamiteze negocierile”.”Candidatul lor a fost ales şi totuşi ei subminează negocierile; aceasta este dovada că nu vor o negociere reală”, a spus el într-un mesaj video.
În stadiul actual al legislaţiei, comisia de numire a judecătorilor numără printre cei nouă membri ai săi doi deputaţi. Se obişnuieşte ca unul să provină din rândul majorităţii, iar celălalt din partea opoziţiei.
Candidata opoziţiei, Karine Elharrar, susţinută de Gantz şi Lapid, a fost aleasă cu sprijinul voturilor majorităţii, care însă nu a reuşit să se pună de acord asupra numelui candidatului său ca urmare a divergenţelor interne. În consecinţă, un nou scrutin trebuie să aibă loc în termen de treizeci de zile.
Format la sfârşitul lunii decembrie cu sprijinul partidelor de extremă dreaptă şi al formaţiunilor evreieşti ultra-ortodoxe, guvernul premierului Netanyahu încearcă să promoveze o reformă a justiţiei care a dat naştere uneia dintre cele mai mari mişcări de protest din istoria statului Israel.
Guvernul dă asigurări că reforma este necesară pentru a asigura un echilibru mai bun al puterilor în stat, în timp ce criticii o consideră o ameninţare la adresa democraţiei şi a garanţiilor sale instituţionale.
Lăsând la o parte acuzațiile, i se poate ierta lui Trump fiascoul din Iran?
