Producția de armament reînvie trei orașe din Europa, notează The Economist.
<< Pietruitul oraș Bourges se află pe „diagonala goală” a Franței: fâșia centrală de teren agricol pe care orășenii o străbat în grabă, în drum spre alte destinații. În 1860, Napoleon al III-lea a decis să construiască acolo o turnătorie de tunuri și un arsenal, într-un loc suficient de îndepărtat de fragilele granițe estice ale Franței. Cu o populație de doar 64.000 de locuitori, până foarte de curând Bourges pierdea locuri de muncă, pe măsură ce producătorii săi moderni de armament au rămas fără comenzi. „A fost o perioadă lungă de declin”, își amintește Serge Richard, șeful Camerei de Comerț locale.
Astăzi, însă, Bourges se află în pragul unei remarcabile renașteri. Guvernele europene își sporesc cheltuielile pentru apărare, în fața agresiunii ruse și a instabilității americane. Orașele dependente de industria militară, obișnuite cu declinul economic, se pregătesc acum pentru contrariu. Trei astfel de localități — din Franța, Germania și Polonia — ilustrează potențialul uriaș, dar și tensiunile pe care această schimbare le poate aduce.
Bourges se pregătește pentru un boom economic. Două mari companii europene din domeniul Apărării operează deja fabrici aici: MBDA, o firmă care produce rachete și sisteme de rachete, și KNDS, o companie franco-germană ce produce obuzierul CAESAR și obuze de 155 mm. Împreună, cele două companii sunt așteptate să investească local uriașa sumă de 1 miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) în următorii cinci ani. Când a aflat despre sumă, „aproape am căzut de pe scaun”, spune Yann Galut, primarul de stânga al orașului. „Un miliard de euro, îți vine să crezi?”.
La periferia orașului, MBDA demolează clădiri vechi de lângă sediul său actual, pregătind extinderea. De cealaltă parte a orașului, KNDS și-a triplat producția de CAESAR începând din 2022. Împreună, cele două companii sunt așteptate să creeze 2.500 de locuri de muncă în următorii cinci ani. Efectele se resimt și dincolo de Bourges, în rândul zecilor de mici subcontractori care aprovizionează acești giganți, remarcă deputatul local François Cormier-Bouligeon, care descrie expansiunea drept gigantesque.
Din majoritatea punctelor de vedere, această evoluție este binevenită. Noile locuri de muncă vor fi calificate și bine plătite. Bourges a beneficiat deja de pe urma noilor comenzi către companiile din domeniu, grație creșterii bugetului de apărare pe șapte ani, inițiată sub conducerea președintelui Emmanuel Macron în 2019. Rata șomajului a scăzut de la 10,3% în 2015 la 6,7% în al treilea trimestru al anului 2024, fiind sub media națională.
Însă această schimbare aduce și provocări. Una dintre ele este planificarea serviciilor — creșe, școli, locuințe, medici — pentru nou-veniți. Galut a trimis scrisori către primarii din 54 de alte orașe franceze dependente de industria Apărării pentru a coordona o cerere comună de sprijin suplimentar din partea statului. Pentru a atrage turiști, a obținut pentru Bourges, cu a sa catedrală gotică, titlul de „Capitală Europeană a Culturii” în 2028. O altă problemă este legată de competențe. Pentru ca localnicii să beneficieze de toate astea, este nevoie de programe adecvate de formare profesională și ucenicie. Deja liderii din industrie semnalează dificultăți în recrutare. Unii locuitori se tem că prețurile locuințelor ar putea crește.
Aceste îngrijorări rezonează cu cele din Unterlüss, un orășel verde din Germania, situat lângă Hanovra și înconjurat de pădurea Lüsswald. Sunetul regulat al focurilor de probă este coloana sonoră a vieții de zi cu zi acolo, în cel mai mare centru de producție al gigantului german din domeniul Apărării, Rheinmetall. Camioane grele trec zgomotos prin oraș, iar traficul navetiștilor către fabrică blochează șoselele în orele de vârf. Rheinmetall va angaja în curând aproape tot atâția oameni în uzina extinsă — aproximativ 3.500 — câți locuitori are Unterlüss. Ca și în Bourges, acest lucru este în același timp o povară și o binecuvântare.
Planul ambițios de extindere al Rheinmetall include o nouă fabrică de muniție în oraș, pe lângă cele care produc deja obuziere autopropulsate și Lynx și Puma, două tipuri de vehicule blindate. La inaugurarea oficială de anul trecut au participat Olaf Scholz, pe atunci cancelar al Germaniei, și Boris Pistorius, ministrul Apărării. De atunci, zgomotul exploziilor și traficul s-au intensificat. Zeci de stivuitoare se mișcă rapid pe șantier. „Ne construim noua fabrică în ritm Rheinmetall”, spune Jan-Phillipp Weisswange, purtător de cuvânt al companiei, sugerând un contrast cu ritmul lent al construcțiilor, tipic german.
Compania recrutează acum sute de muncitori calificați și necalificați, oferind salarii bune. Katharina Ebeling, primărița creștin-democrată din Unterlüss, investește 1,3 milioane de euro anul acesta pentru a renova gara și a face alte îmbunătățiri, astfel încât orașul să poată face față schimbărilor. Cu toate acestea, mulți localnici par nemulțumiți. La recentele alegeri federale, 35,7% au votat pentru partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), mult peste media națională de 20,8%. Orașul are puține magazine, cafenele sau biserici. Angajații Rheinmetall tind să facă naveta din localitățile apropiate. Astfel, locuitorii au parte de zgomot și poluare, dar nu și de beneficiile directe. La fel ca în Bourges, subcontractorii se plâng că gigantul din industria Apărării le-ar putea fura muncitorii calificați.
În Polonia vecină, provocările sunt de altă natură. Țara își crește cheltuielile pentru apărare până la 4,7% din PIB în acest an. Însă mare parte din echipamentele militare sunt cumpărate din străinătate. Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul Apărării, spune că vrea ca jumătate dintre comenzile pentru echipamente de luptă să fie produse în Polonia. Problema este că Grupul Polonez de Armament (PGZ) — un conglomerat de 50 de firme de stat — a exclus în mare parte firmele private, dar nu este capabil să aprovizioneze armata poloneză cu produse esențiale.
Pentru a încerca să consolideze conglomeratul, guvernul a comandat anul trecut 96 de obuziere de la o companie din cadrul PGZ. În martie a semnat un contract pentru 111 vehicule blindate Borsuk, primele vehicule militare dezvoltate integral în Polonia. Pentru orașul Stalowa Wola, situat în sud-estul țării, unde se fabrică Borsuk, acest lucru ar putea fi transformator. Fondat în urmă cu 80 de ani, când o zonă împădurită a fost defrișată pentru a construi o fabrică metalurgică, Stalowa Wola („Voința de oțel”) este strâns legat de starea industriei sale, spune primarul Lucjusz Nadbereżny. După disponibilizările masive din anii ’90, baza industrială a regiunii a fost revitalizată prin investiții străine în fabrici de piese auto. Finanțele publice ale orașului, aflat într-una dintre cele mai sărace regiuni ale Poloniei, rămân totuși tensionate. Însă, odată cu noile comenzi din domeniul Apărării, combinatul siderurgic al orașului plănuiește să își extindă depozitele și să își tripleze capacitatea de producție până în 2026, ceea ce ar trebui să aducă un impuls economic important.
A gestiona un „dividend al Apărării” este o problemă plăcută pentru orașele europene. Dacă cheltuielile pentru apărare continuă să crească în același ritm, Comisia Europeană estimează că acest lucru va duce la o creștere a PIB-ului UE cu 0,5% până în 2028. Pentru orașele respective, adesea situate în regiuni industriale degradate, acest proces va trebui gestionat în așa fel încât să aducă beneficii locale reale. În caz contrar, dezamăgirea ar putea alimenta și mai mult extremele politice. >>
Războiul Trump-Musk, o lovitură năucitoare pentru războiul lui Putin
