Demolarea celor 63 de clădiri de pe fosta platformă industrială este asigurată de Dragoş Bîlteanu, fost preşedinte al SIF Banat-Crişana, precizează profit.ro.
Ovidiu Tender a transferat, în toamna anului trecut, toate proprietăţile imobiliare ale uzinei Vulcan pe o firmă nouă, pe care o controlează. Activele au fost preluate, la licitaţie, de Vulcan UPE SRL, pentru 13,1 milioane euro, în contul creanţei deţinute de această firmă, care era creditor garantat al Vulcan SA, relevă documente analizate de Profit.ro. Fosta uzină a intrat în faliment în 2019 şi este controlată de Ovidiu Tender din 2002.
Luna aceasta, noua firmă a lui Tender a început demersurile demolării celor 63 de clădiri, cu o suprafaţă de peste 130.000 de metri pătraţi, ce se află pe platforma industrială de 25,5 hectare din sudul Bucureştiului.
Costul demolării a fost calculat la 7,2 milioane de euro, iar lucrarea i-a fost atribuită omului de afaceri Dragoş Bîlteanu, potrivit surselor Profit.ro. De altfel, familia Bîlteanu intenţionează să vândă infrastructura energetică care alimenta toate fabricile de pe platforma IMGB, unde activau printre cei mai mari consumatori de energie electrică din economia românească.
Omul de afaceri Ovidiu Tender a primit deja o ofertă de achiziţie a terenului Vulcan în valoare de 140 de euro/metru pătrat, pentru o dezvoltare preponderent rezidenţială, cu obligaţia obţinerii tuturor autorizaţiilor, spune o sursă Profit.ro din sectorul imobiliar.
La un preţ de 35,4 milioane euro ar fi una dintre cele mai mari tranzacţii cu teren din istoria pieţei imobiliare locale. Spre comparaţie, SIF Banat – Crişana a cumpărat de la compania sud-coreeană Doosan platforma industrială IMBG de circa 54 de hectare, învecinată cu Vulcan, la un preţ de circa 40 de milioane de euro, potrivit surselor Profit.ro.
Proiectantul ales de Tender pentru procesul de demolare, compania Vego, arată că „zona imediat învecinată terenurilor, preponderent industrială, este într-un proces de dezvoltare funcţională către spaţii mixte“. Fosta platformă IMGB, care cuprinde fabrici precum IMGB, FECNE (actuala Walter Tosto), General Turbo, Upetrolam, Romenergo Mecanica sau uzina Vulcan, a intrat într-un proces de dezindustrializare odată cu tranzacţia dintre SIF1 şi Doosan.
S.C. VULCAN S.A., cel mai mare furnizor de unităţi de pompare din Europa şi unul dintre liderii la nivel mondial, a fost înfiinţată în 1904, ca sucursală a Societatii Austriece pe Actiuni pentru Fabricarea de Maşini şi Vagoane care avea sediul la Brno, potrivit administratorului judiciar EuroInsol, care s-a ocupat de insolvenţă după anul 2013
La început avea 400 de angajaţi, pentru ca la Revoluţia din 1989 să atingă un număr de circa 10.000 de salariaţi.
În 1908, Vulcan devine o societate pe acţiuni cu capital mixt româno-austriac.
În 1911 compania a inceput exporturile în Serbia şi Turcia.
În 1930 fabrica avea o capacitate de producţie de 1600 tone/ an.
Începând cu 1939 societatea Vulcan a acoperit 80% din piaţa echipamentelor de înaltă presiune fabricate în România.
După al doilea război mondial fabrica este repede refăcută şi ajunge la o producţie de 2.930 tone în 1948.
În 1956 fabrica VULCAN a început să producă unităţi de pompare pentru extracţia de petrol.
În 1959 a început producţia de cazane de abur cu capacitate de 50 tone abur/oră.
În perioada 1967-1983 fabrica VULCAN a produs:
• cazane pentru abur industrial cu capacităţi 525-1100 tone abur/ora pe baza proiectelor proprii sau sub licenta :”Deutsche- Babcock”;
• din 1978 VULCAN este autorizata si certificata de American Petroleum Institute atat pentru Spec Q1 cat şi Spec. 11E;
În 1984 s-a înfiinţat proiectul pilot pentru producerea componentelor pentru centrale nucleare.
În anul 1990 VULCAN a devenit societate pe acţiuni în baza legii 31/1990 sub denumirea de SC VULCAN SA, înfiinţată în baza Hotararii de Guvern 1176/02.11.1990.
În decembrie 2002 SC Vulcan SA îşi schimbă acţionariatul şi devine o societate cu capital privat, acţionarul majoritar (83,7% din acţiuni) fiind format de grupul Tender.
Ovidiu Tender a fost eliberat condiționat din penitenciarul Târgu Jiu, în 2019, după ce a ispășit 4 ani și jumătate din condamnarea la 12 ani și șapte luni în dosarul Carom, în care, împreună cu omul de afaceri Marian Iancu, ar fi adus companiei un prejudiciu de 140 milioane de lei.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, „în perioada 2002-2004, Ovidiu Tender, Marian Alexandru, Cicilia Dumitrescu și Marin Badea, în calitate de asociați, administratori de fapt și, respectiv, de drept și directori sau angajați ai SC Tender SA Timișoara, SC VGB OIL SRL București, SC VGB Impex SRL București și SC CAROM SA, s-au asociat pentru a desfășura o intensă activitate infracțională în urma căreia SC CAROM SA a suferit un prejudiciu de aproximativ 1.434 miliarde lei vechi”.
