Panzerul mafiei

Raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) este unul dintre cele mai critice din ultimii zece aniAvând în vedere atacurile repetate ale guvernării PSD – ALDE împotriva Justiției, duritatea concluziilor nu este surprinzătoare.

Pe pagina de Facebook Universul.net găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Mandatul fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, este făcut praf. La fel, activitatea CSM, sub conducerea Liei Savonea, plus încercările Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție de a-și extinde abuziv competențele, dar și modificările aduse legilor justiției și codurilor penale. Și, bomboana pe colivă, verdictul că România nu îndeplinește condițiile pentru ridicarea MCV, în timp ce Bulgaria, da!

În acest context, este important să ne reamintim că o lungă perioadă de timp, în special între 2009 și 2017, rapoartele MCV au fost predominant pozitive. Ani de-a rândul, bulgarii au fost corijenții, iar noi, premianții. E bine să nu uităm, pentru că ne permite să înțelegem și mai bine cât de mult am regresat în acest domeniu care, multă vreme, a furnizat rezultate spectaculoase. Dar mai ales pentru că deschide calea pentru un răspuns la o întrebare esențială: cui a folosit?

Ce spune raportul MCV este, în mare măsură, ceea ce știu deja toți cei care au urmărit loviturile repetate primite de mai toate instituțiile Justiției. Din acest punct de vedere, documentul este mai degrabă fel de inventar al pagubelor de război înregistrate în al treilea an de viață al unui regim care și-a propus, programatic, să readucă magistrații sub controlul politicienilor și să le zădărnicească încercările de a-i trage la răspundere pe infractorii din politică sau pe complicii lor.

Ce nu spune, însă, raportul MCV este cine beneficiază, în mod real, de modificările dramatice petrecute în funcționarea instituțiilor Justiției. Pentru că aceste modificări au fost făcute cu un scop, iar el este foarte aproape de a fi atins.

După cum demonstrează analiza publicată de Universul.net, beneficiarul vizibil al rearanjării mecanismelor instituționale din Justiție, operată din 2017 până azi, este Lia Savonea, care ”controlează, sau poate influența într-o măsură considerabilă, decizii a nu mai puțin de șase instituții din Justiție: CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Apel București, Inspecția Judiciară și Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.”

Dar ea este doar vârful aisbergului. Dedesubt, în cotloanele justiției, ale politicii și ale frățiilor de afaceri puse la cale de foști ofițeri de informații, se află o întreagă armată. Este fără îndoială că Savonea nu ar fi reușit să își extindă rețeaua atât de mult de una singură. Ea este ajutată în fiecare moment de o întreagă rețea de politicieni și foști magistrați, care și-au pierdut funcțiile în procesul de epurare a Justiției, început după aderarea României la NATO și UE. Dar și de foști șefi de structuri informative, deasemenea scoși din instituțiile pe care le conduceau pentru faptele lor, de corupție cel mai adesea.

Recuperarea controlului asupra Justiției, pe care l-au pierdut începând cu 2005, le-ar permite nu doar să își curețe cazierele de condamnări, nu doar să ceară restituirea sumelor confiscate, dar și redevină activi în jocurile de putere și să-și ceară înapoi dreptul de a avea un cuvânt de spus în politică și în marile decizii ale țării.

Credeți că este o exagerare? Citiți mai întâi cum a ajuns Lia Savonea și comandoul din spatele ei să pună mâna pe aproape toate instituțiile importante din Justiție și apreciați singuri care vor fi consecințele dacă va reuși să acapareze toate piesele de pe tabla de șah a puterii judecătorești, pe care acum se mișcă cum dorește. Ca o regină.

Ascensiunea Liei Savonea a început când rețeaua Vanghelie-Voicu-Mitică Iliescu i-a fost pusă integral la dispoziție lui Liviu Dragnea. În special, cea din justiție.

Scriam în decembrie 2018, ”este suficient să ne uităm la cele mai recente lovituri date de Liviu Dragnea justiției ca să vedem că ele poartă amprenta Liei Savonea, fost președinte al Curții de Apel București, care conduce grupul pro-PSD din Consiliul Superior al Magistraturii.

Atât decizia dată împotriva companiilor înființate de Gabriela Firea, cel mai vocal adversar al lui Dragnea din PSD, cât și cea care a blocat activitatea completurilor de cinci de la Înalta Curte au fost date de magistrați aflați în relații foarte strânse cu Lia Savonea.

La prima vedere, fosta șefă a Curții de Apel pare doar un alt magistrat căzut în plasa șefului PSD, care lovește în șefa Înaltei Curți doar pentru a-i lua locul. În realitate, ea este o piesă grea într-o rețea care a avut multă vreme o influență extraordinară în justiție. O rețea care este un centru de putere în sine. Și care se află într-o relație de parteneriat cu Dragnea, probabil temporară, nu de subordonare.

Soțul Liei Savonea a fost coleg de cabinet de avocatură cu Cătălin Voicu, senatorul PSD condamnat la șapte ani de închisoare pentru corupție, dar și cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie. Ca să înțelegem forța rețelei din care face parte trebuie să ne întorcem în timp. În 2009, când a existat o încercare fără precedent de blocare a rezultatului votului de la alegerile prezidențiale.

Pe 10 decembrie 2009, PSD a depus la Curtea de Apel București o cerere de suspendare a procesului verbal întocmit de Biroul Electoral Central privind rezultatul alegerilor prezidențiale. La vremea respectivă, Lia Savonea era vicepreședinte al Curții de Apel București, în timp ce președinte era Dan Lupașcu, un alt magistrat cu PSD în suflet.

Cătălin Voicu a recunoscut că a avut o contribuție importantă la acea acțiune în instanță, menită să invalideze alegerea lui Traian Băsescu. Pe 11 decembrie, Voicu a fost ”convocat” la DNA, unde i-au fost puse întrebări legate de traficul de influență pe care îl exercita în justiție.

Ulterior, avea să apară în presă stenograma unei discuții în care senatorul PSD se lăuda cu performanțele sale: ”Băga-mi-aș …. în Geoană și cu toți americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Supremă, că mulți au dosare (…) Mulți! Dom’ne, i-am rezolvat pe toți, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu pușcărie.”

Nici azi nu se poate spune cu precizie care ar fi fost rezultatul cererii făcute de PSD la instanța condusă de Lupașcu și Savonea, dacă Voicu nu ar fi fost luat pe stradă pe 11 decembrie și dus la DNA. Cert este că la fel de absurdă ar fi fost o decizie care să blocheze alegerea lui Traian Băsescu precum este azi cea prin care CAB a blocat completurile de cinci de la Înalta Curte, prin încălcarea deciziei Curții Constituționale.

Mircea Geoană era șeful rețelei Voicu – Vanghelie? Nici vorbă. Așa cum nici Dragnea nu este șeful rețelei Voicu – Vanghelie – Savonea. Este un angajator care a promis că va plăti regește pentru serviciile de care beneficiază. Dar spune foarte multe faptul că șeful PSD a apelat la comandoul de mercenari în robe al dușmanului său pentru a scăpa de condamnare.

Arată că voința acestor rețele infracționale de a înfrânge statul a atins apogeul. Că nimic nu este mai presus de această cauza comună. Nici orgolii, nici resentimente. Nu se mai dau în lături de la absolut nimic pentru a-și salva pielea și pentru a o pune în băț pe cea a adversarilor. Din 2009 încoace, Dragnea și Vanghelie s-au aflat permanent în tabere adverse. Dragnea a fost cu Oprea, Maior, Coldea, Vanghelie a vrut să-i încalece și a ajuns să fie vânat de aceștia. Azi, se regăsesc de aceeași parte a baricadei, uniți de un set de dușmani comuni.

Înfrățirea dintre Dragnea și Vanghelie este relevantă pentru că ne dezvăluie întregul peisaj. Unul înfricoșător: înfrățirea tuturor rețelelor care au fost puse la respect în ultimii 13 ani. Interne și externe. De acolo vine forța lui Dragnea, aparent inexplicabilă. Cu mâna lui, lovesc statul de drept și justiția mii de alte mâini. De aceea, chiar dacă ar vrea, nu se mai poate opri (…)”

Dragnea este la închisoare, dar asaltul împotriva justiției continuă. Savonea mărsăluilește spre obiectivul final, acapararea tuturor instituțiilor cheie, ca și cum condamnarea fostului lider PSD a fost doar un hoit de hamster în calea unui Panzer.

Miile de mâini văzute și nevăzute care l-au ținut în brațe, temporar, pe Dragnea nu se vor opri din lovit Justiția și statul de drept, indiferent cât de dure vor fi rapoartele MCV. Nu uitați că, în perioada lor de glorie, nu dădeau doi bani pe ce spuneau europenii sau americani.

Întocmai cum Rodica Stănoiu sfida ambasada SUA când ambasadorul Michael Guest condamna complicitatea magistraților cu corupții, nici Liei Savonea nu îi pasă că Ana Birchall este susținută cu forță de procurorul general al SUA. Din acest punct de vedere, după 15 ani, ne-am întors de unde am plecat.

Și mai concret, ne-am întors acolo unde îl durea pe Cătălin Voicu când spunea ”Băga-mi-aș …. în Geoană și cu toți americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Supremă.” Geoană a ajuns la NATO, dar Cătălin Voicu este aici, printre noi. Iar trimisa lui și a altora pe frontul justiției, Panzerul mafiei, are ca următor obiectiv exact recucerirea totală a celei mai importante redute pierdute după 2009: Înalta Curte de Casație și Justiție.

Caz în care, după cum concluzionează analiza publicată azi, ”în 2020, la finele a patru rânduri de alegeri, dacă actuala Opoziție ajunge la putere, ar putea constata, neputincioasă, că una din puterile statului, cea judecătorească, e deja stat în stat. Cu Lia Savonea pe post de împărăteasă.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here