Activitatea Parchetului European, creat pentru a lupta împotriva deturnării de fonduri europene, este amenințată de întârzieri în momentul în care Bruxellesul se pregătește să aloce zeci de miliarde de euro țărilor afectate de pandemia de coronavirus, cu riscul aferent de fraude, scrie AFP.
Numită în 2019 în fruntea acestei noi autorități judiciare cu sediul la Luxemburg, Laura Codruta Kovesi a depus jurământul la sfârșitul lui septembrie, alături de cei 22 de colegi ai săi, proveniți din statele care participă la această cooperare întărită.
Dar începutul activităților, prevăzut inițial pentru noiembrie, este suspendat de desemnarea celor 140 de procurori delegați. Aceștia vor avea ca sarcină derularea la nivel național a anchetelor, care vor fi supervizate de cei 22 de procurori de la Luxemburg.
„Atât timp cât nu sunt acolo, nu pot ancheta. Sperăm că vor fi propuși cât mai curând posibil de statele membre”, a declarat Kovesi, într-un interviu pentru AFP, precizând că acești magistrați „vor fi plătiți de parchet și independent de guvernele lor„.
Desemnarea lor întâmpină probleme în special în ceea ce privește chestiuni practice legate de statutul lor.
Același efort de urgentare îl face și comisarul pentru Justiție Didier Reynders, care a scris statelor membre pentru a le îndemna să se grăbească și să acționeze. Și pentru a ruga cele zece țări care nu au adoptat încă procedura națională de integrare a Parchetului European să accelereze procesul.
„Dorința mea este să începem în acest an sau în orice caz să fim pregătiți să începem” imediat ce bugetul 2021-2027 și planul de relansare „vor putea fi mobilizate„, a spus comisarul belgian.
„Vom cheltui mai mulți bani mai rapid și cu flexibilitate mai mare, cu atât mai mult vom avea nevoie de un instrument performant de investigare și de anchetare la nivel european, deoarece riscurile de fraudă, de infracțiuni financiare legate de buget sunt mult mai importante„, a subliniat el.
O altă dificultate: pentru a funcționa corect, Parchetul European are nevoie de un buget mai consistent, estimează Laura Codruța Kovesi. „Propunerea Comisiei Europene pentru 2021 este de 37,7 milioane euro, dar vom avea nevoie de 55 milioane euro„.
„Avem nevoie de personal la Luxemburg. Ducem lipsă de analiști, de anchetatori financiari, de consilieri juridici. Ne lipsesc încă 80 de posturi„, spune procuroarea de 47 de ani, al cărei obiectiv este să dispună de o echipă de peste 200 de persoane la Luxemburg.
„Costul Parchetului European reprezintă mărunțiș în comparație cu beneficiile anchetelor sale„, spune ea.
Didier Reynders subliniază însă că bugetul Parchetului a fost deja „aproape triplat” pentru 2021. Pentru a-l mări din nou, „vom încerca să vedem până unde putem merge cu Parlamentul și cu Consiliul”. ”Dar la un moment dat va trebui să începem, este singura modalitate de a-i dovedi necesitatea„, a precizat Didier Reynders.
Instalat în prezent într-un sediu temporar, noul Parchet se va muta, în decembrie, în birourile care sunt în curs de renovare în prezent, în imediata apropiere a Curții de Justiție a UE.
Unul dintre reperele luptei anti-corupție din România, Laura Codruta Kovesi a fost numită în această funcție în ciuda opoziției guvernului PSD din acea vreme, subliniază AFP.
„Munca mea constă în a mă asigura că toți procurorii sunt independenți și lucrează de manieră imparțială, că nu urmează consemnele guvernului lor„, a precizat ea.
Spre deosebire de instituțiile actuale de luptă împotriva fraudei și a criminalității transfrontaliere, Eurojust și Olaf, Parchetul European va putea efectua anchete penale și să confiște active.
Parchetul este competent pentru fraudă cu fonduri europene care depășește 10.000 de euro, fraudă cu TVA de peste 10 milioane de euro, spălare de bani și corupție.
Aceste activități infracționale reprezintă între 30 și 60 de miliarde de euro anual, potrivit Laurei Kovesi, care speră să „recupereze o mare parte”.
Limba oficială a Parchetului European va fi engleza, spre marele regret al partizanilor francofoniei: o alegere a colegiului procurorilor, din „rațiuni de eficiență”. Dar „vom folosi franceza în relația noastră cu Curtea de Justiție a UE”, a mai spus Kovesi.
