În urmă cu câteva zile, Margarita Simonyan, șefa postului internațional de televiziune Russia Today și a agenției de informații Sputnik, a cerut public interzicerea rețelelor sociale străine în Rusia, scrie Ilya Klishin, expert în cultură digitală, într-o analiză din The Moscow Times.
🔷 Nu cu mult timp înainte, ea îi criticase pe cei care s-au plâns de pensii mici, scriind pe contul său de Instagram că va plăti personal o a doua pensie pentru toți rușii care spun că au pensie mică. Instagram i-a catalogat postarea drept spam și a șters-o.
Faptul că redactorul-șef al postului RT s-a exprimat astfel nu este o surpriză; mulți oameni au izbucniri emoționale similare pe rețelele sociale, atunci când le sunt șterse postările. Interesant este că ea a ales să facă acea postare nu pe rețelele sociale rusești, ci pe Twitter. Dincolo de asta însă, cuvintele lui Simonyan au fost receptate ca o confirmare a unor temeri mai mari legate de libertatea de exprimare.
Modul în care autoritățile l-au aruncat pe liderul opoziției Alexei Navalnîi în închisoare și au reprimat fără milă două proteste succesive, organizate în toată țara pentru eliberarea acestuia, a arătat clar că situația societății ruse va deveni mai problematică până la alegerile parlamentare din această toamnă și poate chiar până la alegerile prezidențiale ulterioare sau chiar și după aceea.
Nu există nici un semn că liderii vor scădea presiunea sau că vor face concesii. Poliția rusă, înarmată cu căști, bastoane și scuturi metalice, continuă să avanseze, călcând în picioare pas cu pas puțina libertate de exprimare care le-a mai rămas rușilor.
Ceea ce până de curând era permis a devenit acum motiv de arestare; autoritățile deschid acum dosare penale împotriva protestatarilor, fără a ține cont de procedura corectă sau de opinia publică.
Acest lucru i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă puținele zone de libertate rămase Rusiei, mici instituții de presă independente și rețele sociale internaționale, nu vor fi închise.
Roskomnadzor – autoritatea responsabilă cu cenzura în mass-media rusești – a amenințat de ani de zile că va bloca giganți precum Facebook sau Twitter. Deocamdată s-au hotărât doar să amendeze Twitter și Facebook pentru că au refuzat să stocheze datele personale ale cetățenilor ruși pe servere din Rusia.
Cel puțin din 2013, sarcina de a controla opinia publică a fost îndeplinită de grupuri organizate de bloggeri finanțați de stat, care influențează direct sau indirect modul de percepere a mesajelor venite de la persoane celebre și din mass-media, prin utilizarea unor orientări prestabilite de modelare a comentariilor.
Deși în ultimii opt ani aceste măsuri au funcționat, ele s-ar putea să nu se dovedească la fel de eficiente acum, când guvernul a început să depășească treptat măsura în toate planurile.
Mai mult, autoritățile ruse nu pot opri rețelele sociale străine ca în China: sarcina este prea complexă din punct de vedere tehnologic pentru putea a fi îndeplinită peste noapte. Cenzura rusă nu a reușit să blocheze nici măcar aplicația de mesagerie Telegram după doi ani de încercări.
Dar dacă guvernul intenționează să închidă rețelele sociale, ar exista patru posibilități de a face acest lucru.
Scenariul 1. Aceasta ar fi cea mai dură abordare și ar implica blocarea tuturor rețelelor sociale străine, Facebook, Instagram, Twitter și YouTube, și păstrarea doar a concurenților interni ai acestora.
Aceasta ar fi o sarcină extrem de dificilă din punct de vedere tehnologic și ar forța Rusia să se izoleze aproape total de rețeaua mondială de internet. În plus, ar putea provoca daune majore economiei ruse. Autoritățile ruse ar face acest pas doar dacă s-ar afla într-o confruntare atât de stringentă cu Occidentul, încât nu ar mai avea nimic de pierdut.
Scenariul 2. Avertismentele. Autoritățile își concentrează furia pe o singură rețea de socializare în încercarea de a le timora pe toate celelalte. Ținta cea mai probabilă este YouTube.
Agențiile de informații ale Rusiei și-au fixat probabil cu mult timp în urmă atenția asupra YouTube pentru rolul canalului în difuzarea înregistrărilor video prin care este demascată corupția oficială, pentru conținutul social și politic în mare parte necenzurat și utilitatea platformei în organizarea mitingurilor de protest. Cu toate acestea, autoritățile ar folosi mai întâi avertismente, cât de mult ar putea: blocarea YouTube nu ar costa milioane, ci miliarde de dolari.
Scenariul 3. Negocierile. Cenzorii Rusiei preferă probabil această opțiune, în speranța că vor putea convinge platformele străine să „respecte legile ruse”, de pildă prin eliminarea videoclipurilor opoziției sau a apelurilor la proteste publice. În acest caz, site-urile ar putea mima un acord, dar nu ar lua măsuri pentru a elimina zeci de mii de postări doar pentru că autoritățile ruse le cer să facă așa.
Scenariul 4. Sabotarea. Aceasta este opțiunea cea mai realistă. Autoritățile de guvernământ vor instrui operatorii de telefonie mobilă și furnizorii de servicii de internet din Rusia să saboteze funcționarea rețelelor sociale străine.
Astfel, serviciul ar putea întâmpina probleme numai în zilele în care se adună protestatarii, sau ar putea prezenta probleme în mod constant. De exemplu, utilizatorii ar putea fi puși în situația de a da click pe link-ul YouTube de patru sau cinci ori înainte de a se deschide sau anumite videoclipuri ar putea fi imposibil de vizualizat. În acest timp, site-urile rusești concurente ar funcționa fără probleme. Mai mult, pe site-urile loiale, interne, ar putea fi acordat trafic gratuit, așa cum s-a propus de curând, măsură care este foarte posibil să fie pusă în aplicare. 🟦
