Un detaliu periculos complică relația strategică dintre Washington și Ankara pe fondul ofensivei turce în nordul Siriei: armamentul nuclear de la baza Incirlik.
Aproximativ 50 de bombe cu gravițaie nucleară B61 ar fi depozitate în baza aeriană americană din Turcia, iar autoritățile de la Washington se tem acum că acestea ar putea fi transformate de președintele turc Recep Tayyip Erdogan în „jetoane de negociere” cu SUA în problema siriană.
Deși președintele american Donald Trump a dat undă verde incursiunii militare turce în nordul Siriei, Congresul SUA a anunțat că va impune sancțiuni Turciei, în sincron cu embargoul de armament al UE impus Ankarăi.
Context în care muniția nucleară de la Incirlik poate complica matematica acestui scandal politic, scrie The Guardian. Mai ales că Erdogan a afirmat răspicat că va răspunde agresiv încercărilor occidentale de a izola Turcia.
SUA au impus sancţiuni ţintite împotriva a trei miniştri turci printr-un decret prezidenţial semnat de Donald Trump care vizează să convingă Ankara „să înceteze imediat ofensiva” în Siria, a anunţat administraţia americană. Secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a descris sancţiunile, la Washington, ca fiind „foarte puternice”, cu impact asupra economiei Turciei.
Bombele, „prizonierele lui Erdogan”
Baza aeriană se află la circa 160 de kilometri de granița cu Siria. Controlul bazei este împărțit între SUA și Turcia.
În ultimele zile, oficialii Administrației Trump au analizat diferite modalități de a scoate armamentul nuclear din Turcia. Bombele au devenit „prizonierele lui Erdogan” și mutarea muniției va însemna sfârșitul de facto al relației SUA-Turcia, a declarat o sursă guvernamentală pentru The New York Times.
Planurile de a muta bombele B61 nu sunt o temă nouă, au fost dezbătute de nenumărate ori, însă fără o finalitate practică. Muniția este o relicvă a Războiului Rece, fără o funcție operațională într-un plan de război, subliniază The Guardian. Turcia nu deține avioane certificate pentru a transporta bombe nucleare.
Discuțiile la nivelul NATO din ultimele decenii legate de mutarea acestor bombe au avut parte de opoziția unor state membre, inclusiv Turcia, care a văzut în acestea un simbol valoros al angajamentului SUA față de securitatea națională turcă, reprezentând un mesaj de „descurajare extinsă” pentru inamicii din Orientul Mijlociu.
Problema nu s-a aflat pe agenda Administrației Barack Obama, nici măcar când temerile privind existența bombelor B61 au revenit pe fondul tentativei eșuate de lovitură de stat din Turcia în 2016.
Extragerea bombelor, „incredibil de riscantă”
Alexndra Bell, director al Centre for Arms Control and Non-proliferation, spune că Administrația Trump nu are responsabili cu expertiză în astfel de „dileme nucleare”.
Jeffrey Lewis, expert în non-proliferare al Middlebury Instute of International Studies, atrage atenția că „SUA nu au nevoie acordul Turciei” ca să mute armamentul. „O pot face unilateral și cred că ar trebui să o facă imediat. Dacă lumea este îngrijorată că acesta ar putea fi ultimul cui bătut în sicriu, este oarecum ridicol, din moment ce oricum sicriul este deja ferm sigilat. Relația este în cădere liberă”, a adăugat Lewis.
Nu de aceeași părere este și Vipin Narang, expert în politici nucleare din cadrul Massachusetts Institute of Technology: „Extragerea lor în aceste condiții poate fi incredibil de riscantă, deoarece presupune scoaterea a 50 de arme nucleare din depozit, urmată de un zbor prin spațiul aerian turc. Ar putea fi vulnerabile la accidente, furturi sau atacuri”.
[…] Pericolul de la Incirlik: bombele nucleare americane, armă de șantaj a lui Erdogan în relația cu… […]