Premierul Ilie Bolojan reclamă, joi, dezechilibre în administraţia locală, referindu-se la dependenţă mare de transferurile de la bugetul de stat, venituri reduse din taxele şi impozitele locale, dar şi la cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale. Premierul a realizat o analiză comparativă cu alte state din UE şi a constatat că, în general, administraţiile locale europene îşi acoperă din venituri proprii salariile personalului, lucru care nu se întâmplă şi în România. Multe dintre aceste dezechilibre ar urma să fie corectate prin asumarea reformei administraţiei, notează News.ro.
Premierul Ilie Bolojan reclamă, joi, dezechilibre în administraţia locală, după ce a comparat datele colectate în ultimii ani despre administraţiile locale din ţările UE.
În primul rând, premierul vorbeşte despre dependenţă mare de transferurile de la bugetul de stat.
Veniturile din transferurile de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, iar veniturile proprii (altele decât transferurile) reprezintă 1,51% din PIB
”Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, un alt dezechilibru se referă la faptul că veniturile din taxele şi impozitele locale sunt printre cele mai reduse.
Potrivit datelor transmise de oficialii Guvernului, veniturile din taxele şi impozitele locale în România reprezintă 0,74% din PIB, în timp ce media europeană este de 3,68% din PIB.
Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt:
în România = 0,55% din PIB
media în UE = 1,85% din PIB
”România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor şi problemelor de colectare. În aceste condiţii, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a mai transmis premierul.
Al treilea dezechilibru identificat de către premier din analiza comparativă a datelor se referă la cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale.
”În România, cheltuielile cu salariile în administraţiile locale = 3,07% din PIB, faţă de 0,74% din PIB, venituri din taxe şi impozite locale. În UE27, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, faţă de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale. În UE, în medie, salariile din autorităţile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităţilor locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, explică premierul.
De asemenea acesta se referă la investiţii locale ridicate.
”Investiţiile locale în România = 2,98% din PIB, faţă de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităţilor locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investiţiile sunt aproape duble. Investiţiile la nivel local sunt susţinute masiv din programele naţionale (Anghel Saligny) şi din fonduri europene”, a mai transmis Bolojan.
Potrivit acestuia, ”între localităţile din România există diferenţe semnificative: municipiile reşedinţă de judeţ şi localităţile cu activităţi economice generatoare de venituri se află într-o situaţie mai bună, în timp ce celelalte localităţi se confruntă cu dezechilibre şi mai mari”.
”Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o ţară la alta şi pot influenţa indicatorii, comparaţiile rămân relevante”, arată premierul.
Acesta afirmă că pachetul de reformă în administraţie, pentru care Guvernul urmează să-şi asume răspunderea, ”contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administraţia mai eficientă şi mai orientată spre cetăţeni”.
Pachetul, potrivit datelor transmise de Guvern:
- creşte veniturile proprii ale autorităţilor locale şi contribuie la cofinanţarea investiţiilor locale;
- reduce cheltuielile de personal în autorităţile cu un număr prea mare de angajaţi;
- banii economisiţi vor fi direcţionaţi către servicii mai bune pentru cetăţeni;
- stimulează dezvoltarea economică locală;
- descentralizează competenţe către autorităţile locale;
- susţine performanţa în administraţie.
Prima şedinţă a Grupului de lucru stabilit la nivelul coaliţiei, pentru repartizarea impozitelor către autorităţile administraţiei publice locale a avut loc, miercuri, la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan participând la discuţii.
Vicepremierul Tanczos Barna, care conduce grupul de lucru, a anunţat că s-a conturat o susţinere pentru păstrarea integrală a impozitului pe venit ca sursă de finanţare a administraţiei publice locale, fiind, în acelaşi timp, reiterată nevoia de echilibru în ceea ce priveşte reducerea treptată a presiunii asupra bugetului naţional a sistemului de echilibrare din taxa pe valoarea adăugată.
Bolojan: Noi avem ca ţară câteva dezechilibre în comparaţie cu ţările UE, administraţia locală încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media ţărilor UE, fiind dependentă într-o măsură foarte mare de transferuri de la buget
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că, noi avem, ca ţară, câteva dezechilibre în comparaţie cu ţările Uniunii Europene, în sensul în care administraţia locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media ţărilor Uniunii Europene, fiind dependentă într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat.
”Noi avem, ca ţară, câteva dezechilibre în comparaţie cu ţările Uniunii Europene, în sensul în care administraţia locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media ţărilor Uniunii Europene, fiind dependentă într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat”, a spus premierul la RRA.
El a precizat că, dacă aceste transferuri le-am avea ca fonduri nu ar fi o problemă, dar România transferă aceste fonduri, împrumutându-se, în parte, sume pentru care plătim dobânzi destul de mari.
”Nu mai putem să mergem în această formulă. Din acest punct de vedere, pachetul acesta de măsuri vine să corecteze aceste dezechilibre”, a subliniat şeful Executivului. Premierul a mai arătat că suntem ţara din Europa care realizăm prin autorităţile locale cele mai mari proiecte de investiţii.
”Suntem cam la aproape 3% din PIB volum de investiţii realizat prin autorităţile locale, dublu faţă de media europeană. Dar aceste investiţii sunt asigurate prin transferuri de la bugetul de stat, prin programele naţionale, de tip “Angel Saligny”, de exemplu, sau din fondurile europene şi în cazul oraşelor care au o situaţie financiară mai bună sau comunelor care au economie pe teritoriul lor şi din veniturile lor. Prin urmare, avem din impozitele pe proprietate, de exemplu, o pondere de 0,55% din PIB în România, iar în Europa este de 1,85%, deci, de trei ori mai mici”, a completat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, întreg programul Angel Saligny, pe toate localităţile din România, se ridică la aproximativ 55 de miliarde de lei în toţi aceşti ani.
”Doar dobânzile pe care România le plăteşte într-un an sunt valoarea acestui program. Dacă deci nu ne reducem deficitele, dacă nu plătim dobânzi mai mici, în fiecare an programul Angel Saligny practic nu-l vedem. Gândiţi-vă, dacă ne-am folosit mai bine banii, în ce măsură s-ar putea schimba situaţia în România în anii următori, adică s-ar putea face mult mai multe lucruri pe care oamenii astăzi nu le văd”, a mai afirmat premierul.
Bolojan: Primarii nu rămân cu mai puţini bani. Guvernul României, autorităţile locale, fondurile europene au astăzi aproximativ 30.000 de proiecte deschise. Aceste proiecte nu mai pot fi finanţate, în cea mai mare parte, din pârghiile actuale
Premieruil Ilie Bolojan a declarat, vineri, că primarii nu rămân cu mai puţini bani, el arătând că Guvernul României, autorităţile locale, fondurile europene au astăzi aproximativ 30.000 de proiecte deschise iar aceste proiecte nu mai pot fi finanţate, în cea mai mare parte, din pârghiile actuale. Premierul a subliniat că nu poţi să şi creşti foarte mult transferurile către autorităţile locale, ca să poată funcţiona şi să nici nu-ţi reduci în administraţia locală cheltuielile.
”Primarii nu rămân cu mai puţini bani. În Europa se transferă din bugetul total al autorităţilor locale, jumătate vine de la ei, jumătate de la bugetul de stat. La noi, 80% de la bugetul de stat. Deci cam asta este ponderea transferurilor în aceste bugete. La ei, veniturile proprii din impozitele şi taxele locale le acoperă cheltuielile cu salariile, la noi veniturile autorităţilor locale sunt de trei ori mai mici. Şi cu asta am spus totul”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la RRA.
Premierul Ilie Bolojan: Două treimi din administraţia din România are nevoie de o reducere de personal
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că în mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajaţi, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal, el arătând că costul reducerii deficitului trebuie preluat şi de către aparatul de stat, care în multe locuri, este supradimensionat. El a menţionat că în peste 700 de unităţi administrativ-teritoriale, care au personalul, chiar cu noua grilă, mai mic, nu trebuie să facă absolut nimic.
”În mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajaţi, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal. Având în vedere că se propune o reducere a cheltuielor cu salariile de 10%, ţinându-se cont de toate economiile care s-au făcut în anul trecut – de exemplu, educaţia preuniversitară nu va fi afectată, pentru că au fost creşterile de norme care au însemnat oricum reduceri de cheltuieli -, fiecare minister, fiecare autoritate, analizându-şi specificul respectiv, va putea lua măsurile de rigoare, în aşa fel încât instituţia să funcţioneze în bună regulă”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la RRA, despre reforma administraţiei.
Şeful Executivului a precizat că, ”în condiţiile în care avem deficitele pe care le avem, costul reducerii deficitului trebuie preluat şi de către aparatul de stat, care în multe locuri, este supradimensionat”.
”Se vede foarte clar din analiza structurii administraţiei publice locale că, dacă s-ar aplica această lege, în peste 700 de unităţi administrativ-teritoriale, deci de primării, care au personalul, chiar cu noua grilă, mai mic, deci nu trebuie să facă absolut nimic. Dar celelalte au un personal supradimensionat. Deci două treimi din administraţia din România are nevoie de o reducere de personal”, a subliniat şeful Executivului.
El a menţionat că ”sunt nişte costuri pe care tot românii le plătesc şi e un aspect nu doar de irosire de resurse, ci şi de inechitate faţă de oamenii care muncesc din greu în România, în sectorul public, în sectorul privat”.
”Din taxele lor acoperă aceste costuri salariale şi, în loc să avem mai multe drumuri în condiţii mai bune, servicii de sănătate mai bune, nu putem să le îmbunătăţim din cauza faptului că aceste resurse nu pot fi direcţionate acolo, fiind consumate în altă parte”, a explicat şeful Executivului.
Bolojan: Chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele rămân / Deficitul pe 2025 anunţat este cel pe cash, de etapă, când se înregistrează şi datoriile vom depăşi foarte probabil 8%
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele rămân şi, din cauza acestor probleme care au fost parţial rezolvate până acum, n-a fost o apetenţă pentru poziţia de premier a României, în vara anului trecut. El i-a răspuns preşedintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind deficitul anunţat pe anul 2025, arătând că este cel pe cash şi este unul de etapă, iar când se înregistrează şi datoriile vom depăşi foarte probabil 8%.
”Chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele acestea rămân. Din cauza acestor probleme care au fost parţial rezolvate până acum, n-a fost o apetenţă pentru poziţia de premier a României în vara anului trecut”, a declarat premierul Ilie Bolojan la RRA.
Ilie Bolojan: Dacă întârzie decizia Curţii Constituţionale, vom intra într-o zonă în care nu mai putem să ne recuperăm cei peste 200 de milioane de euro pe care îi avem reţinuţi pentru jalonul legat de pensiile magistraţilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că dacă întârzie decizia Curţii Constituţionale, vom intra într-o zonă în care nu mai putem să ne recuperăm cei peste 200 de milioane de euro pe care îi avem reţinuţi pentru jalonul legat de pensiile magistraţilor. El a mai spus că şi pachetul privind administraţia este foarte important, pentru că, altfel, eşti pus în situaţia să construieşti bugete care nu se bazează pe aspecte predictibile.
Ilie Bolojan: Trebuie să încercăm să închidem nimirea la Ministerul Educaţiei până pe sfârşitul acestei luni / Purtăm o discuţie în conducerea partidului şi vom anunţa după ce se dă un vot. Sunt mai multe ipoteze de lucru
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că trebuie să încerce să închidă nimirea la Ministerul Educaţiei până pe sfârşitul acestei luni. El a precizat că va purta o discuţie în conducerea partidului şi vor anunţa după ce se dă un vot, adăugând că sunt mai multe ipoteze de lucru.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat la RRA când va avea loc o nouă numire la Ministerul Educaţiei.
”Trebuie să încercăm să o închidem până pe sfârşitul acestei luni. Daţi-mi voie să purtăm o discuţie în conducerea partidului şi vom anunţa după ce se dă un vot”, a spus premierul Bolojan.
El a precizat că sunt mai multe ipoteze de lucru. ”Discut cu colegii noştri şi vom lua o decizie”, a adăugat Bolojan.
Ilie Bolojan: Atunci când Guvernul îşi va asuma răspunderea va fi testul de susţinere parlamentară. Nu am niciun fel de probleme pe această temă
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, despre o moţiune de cenzură la adresa Guvernului, că atunci când Guvernul îşi va asuma răspunderea va fi testul de susţinere parlamentară, el adăugând că nu are niciun fel de probleme pe această temă.
”Susţinerea Guvernului, în afară de declaraţiile publice, se testează în Parlament şi atunci când Guvernul îşi va asuma răspunderea va fi testul de susţinere parlamentară. În condiţiile în care se depune moţiune de cenzură, după aceea, sigur că se va face un vot pe această temă şi se va testa această susţinere”, a spus premierul Ilie Bolojan, la RRA, despe o posibilă moţiune de cenzură depusă în urma asumării răspunderii în Parlament pe pachetul de reformă a administraţiei.
Întrebat dacă se teme că o moţiune de cenzură ar putea trece, Ilie Bolojan a răsuns: ”Nu, nu am niciun fel de probleme pe această temă”.
El a menţionat că ”unul din elementele importante care ţin de predictibilitatea unei ţări, unul din elementele importante care formează încrederea, de exemplu, a pieţelor şi a investitorilor, şi costul dobânzilor, ţine şi de stabilitatea politică.
”Cu cât senzaţia de instabilitate politică este mai mare şi dacă te uiţi, într-adevăr, pe zona de declaraţii publice, poate părea acest lucru, cu atât această senzaţie de impredictibilitate este mai mare, ceea ce nu ajută nici economia şi nici percepţia vizavi de o ţară. Dar nu este niciun fel de problemă. (..) Aici nu faci ceea ce vrei, ci faci ceea ce este nevoie pentru ţara noastră”, a mai comentat Bolojan.
Bolojan: Înţeleg că există contestaţii depuse la Comisia de Etică a Universităţii din Craiova, acolo unde dânsul are doctoratul, şi practic această comisie va trebui să ia o decizie
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, despre acuzaţiile de plagiat la adresa ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, că a înţeles că există contestaţii depuse la Comisia de Etică a Universităţii din Craiova, acolo unde dânsul are doctoratul, şi practic această comisie va trebui să ia o decizie. El a mai afirmat că a discutat cu Marinescu această chestiune şi acesta i-a spus că el şi-a susţinut această lucrare de doctorat în condiţii în care au respectat toate prevederile şi că nu s-a plagiat.
”A apărut această acuzaţie de plagiat pe care domnul Marinescu ar fi făcut-o în urmă cu 15-20 de ani. Am mai spus asta, am încercat să-mi evaluez ministrii după ceea ce fac în timpul mandatului, pentru că ei au susţinerea politică pe care o au, cum o are şi domnul Marinescu, aşa cum s-a văzut şi în spaţiul public, şi înţeleg că există contestaţii depuse la Comisia de Etică a Universităţii din Craiova, acolo unde dânsul are doctoratul, şi practic această comisie va trebui să ia o decizie într-un sens sau în altul. Eu am spus-o şi o repet, plagiatul este un furt şi orice om raţional înţelege că e un lucru cu care nu poţi să te lauzi. Dar fiecare om are responsabilitatea pentru ceea ce a făcut şi eu sper, deci, că se clarifică această situaţie de către Comisia de Etică a Universităţii din Craiova, într-un sens sau în altul”, a declarat premierul Ilie Bolojan la RRA.
Şeful Executivului a menţionat că ”a evitat să se pronunţe, să dea tot felul de sentinţe în zone în care sunt oameni plătiţi, oameni de specialitate, să verifice acest lucru”.
”Am discutat cu domnul Marinescu această chestiune şi dânsul mi-a spus că el şi-a susţinut această lucrare de doctorat în condiţii în care au respectat toate prevederile, că nu s-a plagiat, asta mi-a comunicat dânsul”, a subliniat premierul.
Guvernul Bolojan este lovit de un scandal de plagiat. Jurnalista Emilia Şercan a susţinut că cel puţin 56,68% dintre paginile lucrării de doctorat a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, cu titlul ”Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil”, conţin text copiat din alţi autori. Este vorba despre 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.
De partea cealaltă, Radu Marinescu a respins acuzaţiile, spunând că nu consideră că a plagiat şi că şi-a elaborat teza de doctorat “în conformitate cu normele timpului”. De asemenea, ministrul Justiţiei a anunţat că nu pleacă din Guvern.
”Nu demisionez, pentru că împotriva mea s-a formulat o acuzaţie fără să aibă niciun fel de validitate instituţională şi având şi un caracter eclectic, contradictoriu şi plin de calomnii personale”, a argumentat Marinescu, adăugând că, dacă premierul vrea ca el să plece din Guvern, acesta are instrumente legale pentru a-l schimba din funcţie.
Premierul Bolojan: Nu este certă eliminarea plafonării la gaze, dar nici nu o putem lungi foarte mult, pentru că avem o procedură de infringement / Cel mult într-o săptămână, două, vom lua o decizie
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că nu este certă eliminarea plafonării la gaze, dar nici nu o putem lungi foarte mult, pentru că avem o procedură de infringement, el arătând că cel mult într-o săptămână, două, vor lua o decizie în urma analizelor care se fac.
”Mai avem restanţe în zona de energie, mai avem în zona de sănătate, de exemplu de concedii medicale, plata concediilor medicale. Într-un an de zile România plăteşte concedii medicale de aproximativ 6 miliarde de lei, deci 1,2 miliarde euro, ceea ce este o sumă destul de mare. În această situaţie, în mod evident, anul trecut am recâştigat credibilitatea României în faţa pieţelor, iar atingerea ţintei de deficit era o necesitate, pentru că din păcate în anii trecuţi nu ne-am respectat angajamentele şi ţintele de deficit. A fost un obiectiv important şi asta contribuie la scăderea dobânzilor pe care le plăteşte România”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la RRA.
El a precizat că anul acesta, în calculul de scădere a ratei inflaţiei, schemele de protecţie în zona de gaz sunt un element important.
”Facem în aceste zile toate calculele, în aşa fel încât schema de plafonare care expiră în primăvară, să vedem ce decizie vom lua, care sunt simulările legate de piaţa de gaz, care sunt posibilele efecte şi care ar fi efectele în zona inflaţionistă”, a subliniat Ilie Bolojan.
Premierul a arătat că, întotdeauna, o creştere a costului energiei, că este energie electrică sau este gaz, are un impact pe tot lanţul, aceste componente intrând practic în fiecare produs pe care îl avem în România.
”Lucrăm la analiza acestei scheme de plafonare, în aşa fel încât să vedem care sunt evoluţiile, în perioada următoare”, a mai spus premierul
. Întrebat dacă nu este certă eliminarea plafonării la gaze, şeful Executivului a răspuns: ”Nu este certă eliminarea plafonării, dar nici nu o putem lungi foarte mult, pentru că noi avem o procedură de infringement, deci noi încălcăm o directivă europeană cu această formulă de plafonare şi nu mai avem foarte mult timp, e vorba doar de nivel de luni în care am mai putea să facem o anumită formulă tranzitorie”.
”Trebuie să vedem cum vom gestiona lucrurile în perioada următoare. Cel mult într-o săptămână, două, vom lua o decizie pe baza analizelor care se fac, în aşa fel încât să fie o decizie predictibilă, cu câteva luni de zile înainte, în aşa fel încât piaţa de gaz să poată să se aşeze şi să nu ajungem până foarte aproape de luna aprilie.”, a subliniat premierul Bolojan.
Bolojan: Trebuie să ne asigurăm că reducem posibilităţile prin care oameni care sunt apţi de muncă ies din economie. Asta înseamnă să creştem vârsta de pensionare pentru că cei care ies la 50 de ani la pensie nu mai au cu cine să fie înlocuiţi
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că trebuie să ne asigurăm că reducem posibilităţile prin care oameni care sunt apţi de muncă ies din economia reală iar asta înseamnă să creştem vârsta de pensionare pentru că cei care ies la 50 de ani la pensie nu mai au cu cine să fie înlocuiţi.
”Noi, ca ţară, în afară de a ne corecta acumulările negative bugetare pe care le-am înregistrat în aceşti ani, suntem în situaţia în care, pentru a dezvolta România în anii următori, trebuie să ne punem economia pe baze sănătoase. Şi atunci sunt câteva probleme de bază şi câteva pârghii de stimulare a unor investiţii care să genereze locuri de muncă şi care să genereze mai multe oportunităţi pentru români. Trebuie să ne asigurăm că reducem posibilităţile prin care oameni care sunt apţi de muncă ies din economia reală. Asta înseamnă să creştem vârsta de pensionare pentru că cei care ies la 50 de ani la pensie nu mai au cu cine să fie înlocuiţi”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la RRA.
Donald Trump a prezentat la Davos logo-ul Consiliului Păcii, asemănător cu cel al ONU
