Decizia de joi ai Consiliului European de a începe negocierile de aderare cu Ucraina şi Moldova a fost surprinzătoare, mai ales că Ungaria ameninţase că se va opune, însă unii lideri UE au avertizat că neacceptarea începerii negocierilor ar fi fost văzută ca o victorie a preşedintelui rus Vladimir Putin. Acesta, întărit de aparentul eşec al lui Volodimir Zelenski în a-i convinge pe congresmenii americani să-i acorde un nou ajutor financiar, şi-a ţinut joi, relaxat, sesiunea sa maraton de întrebări şi răspunsuri publice, un eveniment regizat pe care anul trecut îl anulase din motive neprecizate, remarcă presa internaţională, potrivit News.ro.
O victorie-şoc pentru Ucraina, care are mare nevoie de sprijin din partea aliaţilor săi occidentali în lupta de aproape doi ani împotriva invaziei ruseşti. Contraofensiva sa de peste vară nu a reuşit să obţină câştiguri majore, iar administraţia Biden nu a reuşit până acum să obţină de la Congresul american un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, notează Reuters.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a fost „o decizie strategică şi o zi care va rămâne gravată în istoria Uniunii”.
Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat, de altfel, o „victorie” pentru Ucraina şi pentru continentul european, după ce liderii Uniunii Europene au convenit să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Moldova, în ciuda opoziţiei de luni de zile a Ungariei faţă de aderarea Kievului.
Decizia anunţată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în prima zi a summitului de la Bruxelles, reprezintă un impuls moral foarte necesar pentru Kiev, care se teme că sprijinul vital al Occidentului a scăzut în timp ce războiul său cu Rusia continuă, fără a se întrevedea un sfârşit, explică Reuters.
Ucraina şi-a anunţat intenţia de aderare la UE pe timp de război, la câteva zile după ce Rusia şi-a lansat invazia sa la scară largă, în februarie 2022. „Aceasta este o etapă extrem de importantă pe calea noastră comună spre unificarea Europei. Când am început-o, nimeni nu credea că vom reuşi. Dar nu ne-a păsat”, a declarat şeful de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat şi el entuziast: „Ce zi istorică! O singură emoţie domină: nu totul a fost în zadar”.
În ultimele săptămâni, Kievul s-a grăbit să ajungă la un acord şi să adopte reforme legislative pentru a îndeplini criteriile de lansare a negocierilor, dar s-a confruntat cu o opoziţie fermă din partea premierului ungar Viktor Orban. În cadrul unei diplomaţii intense pe această temă, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz s-au întâlnit cu Orban înainte de summit, alături de von der Leyen şi de preşedintele Consiliului European Charles Michel. În ajun, Comisia Europeană restabilise accesul Ungariei la fonduri blocate de până la 10,2 miliarde de euro pentru proiecte economice,
Rusia, care a ocupat mai mult de o şesime din teritoriul Ucrainei, este un adversar înverşunat al eforturilor Ucrainei de a se alătura instituţiilor occidentale. Trupele Moscovei au confiscat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, în urma unor proteste în masă la Kiev care au răsturnat un lider susţinut de Rusia, care renunţase la un efort de a semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană, reaminteşte Reuters.
BBC: UN IMPLUS PENTRU MORALUL UCRAINENILOR
Ucraina, care are o populaţie de 44 de milioane de locuitori şi este mai mare din punct de vedere geografic decât orice membru actual al UE, prezintă unele provocări unice pentru admiterea în blocul celor 27 de membri. Negocierile în sine vor dura probabil ani de zile, iar decizia de joi nu va garanta Ucrainei aderarea. Oamenii din Ucraina ştiu că drumul spre statutul de membru cu drepturi depline este unul lung, dar această decizie de la Bruxelles va fi un impuls pentru moralul lor, scrie BBC.
Aceasta a fost o veste bună de care Ucraina avea mare nevoie, după aproape 22 de luni de război cu Rusia şi o luptă continuă pentru a obţine ajutorul militar şi financiar al Occidentului.
Anterior, joi, preşedintele Vladimir Putin ironizase Ucraina şi afirmase că sprijinul occidental se epuizează: „Scuzaţi-mi vulgaritatea, dar totul este adus pe degraba. Dar aceste gratuităţi s-ar putea epuiza la un moment dat”, a spus el.
Dar preşedintele Zelenski va putea cel puţin acum să arate această victorie politică drept o dovadă că Ucraina nu este abandonată în mod constant de partenerii săi, remarcă BBC.
Mulţi dintre cei de la Kiev văd lupta lor împotriva invaziei Rusiei ca pe o apărare a valorilor europene şi îşi văd cu fermitate viitorul ca membru activ şi eficient al Uniunii Europene. „Revoluţia demnităţii” din Ucraina din 2014, care l-a răsturnat de la putere pe preşedintele pro-Kremlin, a avut la bază tocmai dorinţa de a se îndepărta de orbita politică a Rusiei şi de a se apropia de Europa. Preşedintele Vladimir Putin a reacţionat prin trimiterea de trupe în estul Ucrainei şi în Crimeea şi apoi prin organizarea unei invazii mult mai ample în 2022, reaminteşte BBC.
WASHINGTON POST: UN SEMN IMPORTANT DE SPRIJIN PENTRU UCRAINA
The Washington Post consideră, la rândul său, că decizia Uniunii Europene este un semn important de sprijin pentru Ucraina într-un moment în care progresul pe câmpul de luptă a stagnat, iar angajamentul SUA de a continua finanţarea războiului a oscilat.
Deşi, în mod realist, aderarea la UE este încă la mulţi ani distanţă, acesta a fost un moment istoric pentru Ucraina, care a făcut presiuni timp de ani de zile pentru a adera la blocul comunitar. „Istoria este făcută de cei care nu obosesc să lupte pentru libertate”, a declarat Zelenski.
UE a mai anunţat că va deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova, un vecin al Ucrainei care a fost, de asemenea, ameninţat de Rusia.
Astfel, în timp ce sprijinul SUA pentru Ucraina se clatină, UE ia în discuţie problema aderării. Acordul a venit după mai multe ore de negocieri şi săptămâni de ameninţări din partea premierului ungar Viktor Orban, care a insistat că va bloca decizia. În ajunul summitului, Comisia Europeană a anunţat că deblochează pentru Ungaria peste 10 miliarde de dolari pe care îi îngheţase. Unii consideră că este vorba de o cedare la şantaj. „Orban al Ungariei pare să fie încurajat de blocajul politic privind continuarea finanţării Ucrainei de la Washington şi de dezamăgirea faţă de contraofensiva Ucrainei”, a declarat Alissa de Carbonnel, director adjunct al programului pentru Europa şi Asia Centrală de la International Crisis Group.
Progresele în ceea ce priveşte aderarea la UE sunt, de asemenea, considerate esenţiale, atât pentru moral, cât şi pentru mesajul pe care îl transmite Rusiei, scrie The Washington Post.
Olga Ştefanişina, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană şi euroatlantică, atrăgea atenţia că deciziile Consiliului European cu privire la Ucraina „sunt o piesă dintr-un puzzle mult mai mare”, iar „miza este prea mare pentru ca cineva să se joace cu ea”.
În ciuda deciziei de joi, aderarea rămâne însă o posibilitate îndepărtată. Mai multe ţări, printre care Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania şi Bosnia, se află de ani de zile în negocieri de aderare. Turcia şi-a depus cererea de aderare în 1987 şi rămâne oficial un candidat, în teorie, în ciuda faptului că şansele sale par extrem de mici.
Faptul că Ucraina este încă în război face ca dosarul său să fie şi mai complicat. La Bruxelles, există un acord general asupra faptului că primirea Ucrainei ar trimite un semnal important Rusiei, dar există multe diviziuni cu privire la ceea ce ar însemna pentru UE primirea Ucrainei şi a altor noi membri. Dacă Ucraina ar adera astăzi, ar fi a cincea cea mai populată ţară din UE, dar şi cea mai săracă, ceea ce ar schimba echilibrul de putere al grupului şi ar perturba piaţa sa internă. Mulţi consideră că ar trebui regândite instituţii-cheie înainte ca Ucraina să poată adera, menţionează The Washington Post.
CNN: UN MESAJ PUTERNIC PENTRU PUTIN
CNN remarcă, la rândul său, că Ucraina va trebui să îndeplinească în continuare criteriile de la Copenhaga înainte de a trece la următoarea etapă a negocierilor. Criteriile se concentrează pe faptul dacă o ţară candidată are sau nu o economie de piaţă liberă funcţională, dacă instituţiile ţării sunt capabile să susţină valorile europene, cum ar fi drepturile omului şi interpretarea UE a statului de drept, şi dacă ţara are o democraţie funcţională şi incluzivă. Toate aceste lucruri sunt greu de dovedit pentru orice ţară, cu atât mai puţin pentru una care se află în prezent sub invazie şi în stare de război.
În cazul în care Ucraina poate îndeplini criteriile de la Copenhaga, oficialii UE şi ucraineni pot începe să negocieze în cadrul celor 35 de capitole ale acquis-ului comunitar, care stabilesc condiţiile de aderare. Toate capitolele de negociere trebuie să fie complet închise, aprobate de fiecare stat membru al UE, apoi ratificate de Parlamentul UE.
Dar chiar şi cu obstacolele rămase, anunţul de joi reprezintă un pas important şi trimite un mesaj puternic preşedintelui rus Vladimir Putin, pe care Ucraina îl aştepta cu disperare temându-se că Occidentul şi-a pierdut interesul de a sprijini Kievul, conchide CNN.
