Claudine Gay, preşedinta Universităţii Harvard, va rămâne în funcţie în pofida ”presiunilor politice”, după afirmaţii considerate ambigue cu privire la întrebări legate de antisemitism în campus, a anunţat marţi conducerea instituţiei, relatează AFP, citată de Agerpres.
„În calitate de membri ai Corporaţiei Harvard, reafirmăm astăzi sprijinul nostru pentru continuarea mandatului de conducere al preşedintei (Claudine) Gay”, se afirmă într-un comunicat.
După un consiliu de administraţie extraordinar de luni seara, organismul celei mai vechi şi prestigioase universităţi din Statele Unite şi-a exprimat „încrederea în faptul că preşedinta Gay este liderul potrivit pentru a ajuta comunitatea noastră (universitară) să se ocupe de problemele societale foarte grave cu care ne confruntăm”.
Claudine Gay, în vârsta de 53 de ani, născută la New York într-o familie de imigranţi haitieni, este profesor de ştiinţe politice şi a devenit în iulie prima preşedintă de culoare a Universităţii Harvard fondată la Cambridge, în Boston, în urmă cu 368 de ani.
Din acest weekend, o petiţie semnată de aproape 700 de profesori s-a opus apelurilor şi „presiunilor politice” pentru demisia preşedintei Claudine Gay, care a fost acuzată că a gestionat greşit probleme legate de antisemitism în campusul universităţii pe care o conduce.
De la atacul sângeros al Hamas în Israel, la 7 octombrie, urmat de represaliile armatei israeliene în Fâşia Gaza, conflictul a declanşat tensiuni în universităţi renumite din Statele Unite, precum Harvard.
Donatori bogaţi şi voci din tabăra republicană, dar şi din cea democrată, au denunţat o înmulţire a incidentelor antisemite în campusuri şi au criticat un răspuns prea slab din partea preşedinţilor unor universităţi, pe fondul unor critici recurente din partea conservatorilor împotriva campusurilor americane pe care le consideră ca fiind prea de stânga.
Peste 70 de membri ai Congresului american, în mare majoritate aleşi republicani, au cerut plecarea preşedintei Gay după o audiere parlamentară în faţa Camerei Reprezentanţilor la 5 decembrie în care răspunsurile ei privind condamnarea antisemitismului au fost ferm criticate, fiind considerate ambigue.
