Procurorul general al României: Trăim într-o perioadă în care societatea aşteaptă de la instituţiile judiciare mai mult decât aplicarea riguroasă a legii

Inquam Photos / Octav Ganea

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristina Chiriac, a afirmat, vineri, la Congresul Avocaţilor, că trăim într-o perioadă în care societatea aşteaptă de la instituţiile judiciare mai mult decât aplicarea riguroasă a legii. ”Nu putem construi o justiţie modernă fără respect reciproc, fără comunicare şi fără disponibilitatea de a identifica împreună soluţii pentru problemele sistemului”, a mai transmis procurorul general. Cristina Chiriac s-a referit şi la câteva preocupări comune cu avocaţii: durata procedurilor judiciare, accesul la justiţie, protecţia victimelor, respectarea drepturilor procesuale, relatează News.ro.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristina Chiriac, a participat, vineri, la Congresul Avocaţilor.

“Participarea la acest eveniment reprezintă nu doar un gest de respect instituţional, ci şi o recunoaştere a rolului esenţial pe care avocaţii îl au în înfăptuirea justiţiei. Trăim într-o perioadă în care societatea aşteaptă de la instituţiile judiciare mai mult decât aplicarea riguroasă a legii. Cetăţenii aşteaptă profesionalism, integritate, eficienţă şi, mai presus de toate, garanţia că drepturile şi libertăţile lor sunt protejate”, a declarat Cristina Chiriac, în discursul susţinut cu această ocazie.

Potrivit acesteia, aceste aşteptări legitime nu pot fi îndeplinite decât prin contribuţia comună a tuturor profesiilor juridice.

“Procurorii şi avocaţii se află adesea pe poziţii procesuale diferite. Este firesc. Rolurile noastre sunt distincte şi sunt definite de lege. Dar diferenţa de rol nu trebuie confundată niciodată cu opoziţia de valori. Dimpotrivă, avem aceeaşi obligaţie fundamentală: respectarea legii, protejarea drepturilor omului şi consolidarea încrederii publice în justiţie. Un proces echitabil nu poate exista fără un avocat independent şi fără un procuror imparţial. Aceste două garanţii nu se exclud, ci se completează. Ele reprezintă expresia maturităţii unei democraţii şi a unui sistem judiciar care funcţionează în interesul cetăţeanului”, a mai transmis procurorul general.

Cristina Chiriac a adăugat că, în ultimii ani, “sistemul judiciar s-a confruntat cu provocări complexe”: “Criminalitatea organizată transfrontalieră, corupţia, criminalitatea informatică, atacurile asupra valorilor democratice şi noile forme de fraudă reclamă răspunsuri instituţionale ferme şi profesioniste. În acelaşi timp, transformarea digitală a societăţii ne obligă să regândim metodele de lucru, să investim în competenţe şi să adaptăm instrumentele juridice la realităţile prezentului. În faţa acestor provocări, dialogul dintre instituţiile judiciare şi profesiile juridice devine mai important ca oricând”.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că “nu putem construi o justiţie modernă fără respect reciproc, fără comunicare şi fără disponibilitatea de a identifica împreună soluţii pentru problemele sistemului”.

“Ministerul Public îşi reafirmă disponibilitatea de a continua şi de a dezvolta acest dialog instituţional cu profesia de avocat. Există teme care ne preocupă deopotrivă: durata procedurilor judiciare, accesul efectiv la justiţie, protecţia victimelor, respectarea drepturilor procesuale, adaptarea legislaţiei la exigenţele europene şi consolidarea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie. Încrederea publică nu se câştigă prin declaraţii. Ea se construieşte zilnic prin profesionalism, competenţă şi conduită etică. Fiecare procuror şi fiecare avocat contribuie, prin activitatea sa, la imaginea justiţiei în societate. De aceea, responsabilitatea noastră este una comună”, a mai transmis Cristina Chiriac.

Potrivit acesteia, justiţia, una dintre instituţiile fundamentale ale democraţiei, nu aparţine nici procurorilor, nici judecătorilor, nici avocaţilor: “Ea aparţine cetăţenilor şi există pentru cetăţeni. Din această perspectivă, cred că misiunea noastră comună este aceea de a apăra nu doar litera legii, ci şi valorile care dau sens legii: libertatea, demnitatea umană, egalitatea în faţa legii şi respectul pentru drepturile fundamentale”.

ÎCCJ a menţinut decizia de conflict de interese pentru Dominic Fritz, care nu mai are voie să candideze până în 2030