Cel puţin o mie de persoane au protestat vineri la Budapesta cerând demisia preşedintei Katalin Novak, care a grațiat un bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie, relatează Reuters.
Înaintea unei vizite oficiale efectuate de Papa Francisc în Ungaria în aprilie 2023, preşedinta Katalin Novak a graţiat circa 20 de persoane, printre care şi un fost director adjunct al unui cămin pentru copii, condamnat în 2022 pentru că a tăinuit fapte ale şefului său, directorul căminului, potrivit Agerpres.
Acesta din urmă a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru abuzuri sexuale comise asupra unor băieţi în perioada 2004-2016, iar adjunctul său, graţiat ulterior de Katalin Novak, a primit o pedeapsă de peste 3 ani de închisoare.
După ce această graţiere a fost dezvăluită săptămâna trecută de un website de investigaţii jurnalistice, partidele ungare de opoziţie au cerut demisia preşedintei Novak, fost ministru al familiei şi o colaboratoare apropiată a premierului conservator Viktor Orban. Ea a declarat marţi că motivaţia deciziei sale privind respectiva graţiere nu este publică şi că orice graţiere este controversată prin natura sa.
Premierul Orban a anunţat joi revizuirea Constituţiei pentru a exclude în viitor posibilitatea graţierii celor condamnaţi pentru pedofilie. „Nu va exista milă pentru pedofili”, a promis el, jurând că l-ar „face bucăţi” pe acela care ar îndrăzni să comită un asemenea delict asupra celor „cinci copii şi şase nepoţi” ai săi.
Preşedinta Katalin Novak, aflată acum în vizită oficială în Qatar, a declarat că este de acord cu amendamentul constituţional în acest sens deja depus de guvern. Cu toate acestea, manifestanţii, susţinuţi de opoziţie, au desfăşurat vineri un marş către palatul prezidenţial, cerând demisia preşedintei care în sistemul politic ungar are un rol mai mult ceremonial.
Protejarea copiilor şi susţinerea familiei sunt repere importante ale politicii premierului Orban. Partidul său, Fidesz, majoritar în parlament, a promovat o lege care interzice referirile la homosexualitate în şcoli, lege a cărei abrogare este cerută de Comisia Europeană într-o serie de condiţii puse Budapestei pentru a-i debloca accesul la fondurile europene îngheţate de Bruxelles pe motivul încălcării statului de drept. Orban a precizat însă că respectiva lege nu este una „anti-gay”, ci una care să protejeze copiii, inclusiv în faţa unor acţiuni desfăşurate de ONG-uri în şcoli.
