Putinizarea Europei Centrale

Andrei Babis, Herbert Kickl, Viktor Orban / Sursa: Facebook

Austria ar putea avea în curând cel mai extremist cancelar din anii 1940, notează The Economist.

<< Cât de îngrijorată ar trebui să fie Europa de ascensiunea lui Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății din Austria (FPO), de extremă dreapta? După eșecul tentativelor politicienilor centriști din această țară de a-l ține departe de putere, în condițiile în care partidul său câștigase alegerile din septembrie, deși cu doar 29% din voturi, Kickl pare acum pregătit să devină cancelar. FPö a mai fost la guvernare în trecut, ca partener minoritar. De data aceasta, se pare că Kickl va obține funcția supremă. Acesta este un semnal rău pentru țară: el a cerut o „Austrie-fortăreață”, fără solicitanți de azil, și folosește o retorică cu ecouri naziste. Totodată, consolidează un tipar îngrijorător de simpatizanți ai Rusiei care câștigă puterea în Europa Centrală.

S-ar putea ca în cursul negocierilor Herbert Kickl să nu obțină tot ceea ce își dorește. Cu doar 31% din locurile din parlament, el speră acum să formeze un guvern cu sprijinul Partidului Popular, de centru-dreapta (OVP), care inițial refuzase să intre într-o coaliție sub conducerea sa, până când încercările sale de a construi o alternativă au eșuat. Acum depinde de OVP să vadă dacă se poate ajunge la un acord acceptabil pentru o coaliție. Speranța este că unele dintre pozițiile mai extreme ale lui Kickl pot fi negociate. Dacă nu, OVP ar trebui să refuze să intre la guvernare cu el. Acest lucru ar putea să determine organizarea de noi alegeri în care, conform sondajelor, Partidul Libertății ar obține chiar mai multe voturi. Asta ar putea șoca partidele centriste, care ar avea în continuare mai multe voturi împreună, determinându-le să încerce din nou să formeze o coaliție guvernamentală moderată.

O posibilă concluzie ar fi că ascensiunea lui Kickl prefigurează o ascensiune a extremei-drepte în Germania, unde vor avea loc alegeri în februarie. De fapt, cele două țări sunt foarte diferite. FPO a făcut parte din cinci guverne naționale, în primul intrând încă din 1983, ca și din multe altele la nivel de state. Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, care conform sondajelor ar putea obține cel mai bun rezultat național de până acum, în jur de 20%, nu a fost niciodată inclusă într-un guvern federal sau de stat, iar „zidul de protecție” care exclude această formațiune nu dă semne că s-ar destrăma; anul trecut, AfD a câștigat în alegerile din landul Thuringia, dar celelalte partide l-au ținut departe de putere.

Adevărata îngrijorare este că Austria exemplifică putinizarea Europei Centrale. Primul a fost Viktor Orban, liderul autoritar al Ungariei. Orban a amânat în mod repetat sancțiunile europene împotriva Rusiei, refuză să permită trecerea prin Ungaria a armelor destinate Ucrainei și denunță Bruxelles-ul și organizațiile liberale pro-democrație, cum ar fi Fundația Open Society a lui George Soros. El are un vecin pe aceeași linie de gândire, Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei. Și mai târziu în acest an, alegerile din Republica Cehă l-ar putea readuce la putere pe Andrej Babis, un alt eurosceptic pro-rus. Extrema dreapta din Europa Centrală discută deja despre cum să-și maximizeze influența colectivă.

Este izbitor contrastul cu acele foste țări din blocul sovietic care se află pe sau aproape de linia frontului în războiul Rusiei. Polonia și statele baltice îl văd pe Putin exact așa cum este: un revizionist sângeros care-și invadează vecinii, sabotează infrastructura în Europa și interferează în alegerile democratice de peste tot. Cei aflați puțin mai departe par să-i treacă cu vederea atrocitățile și să-l aplaude în schimb ca pe un apărător al valorilor „tradiționale” și un rival al instituțiilor occidentale cu care nu se simt chiar confortabil. De exemplu, FPO al lui Kickl este un partid în mod oficial afiliat partidului „Rusia Unită” al lui Putin.

Austria este o țară mică, cu 9 milioane de locuitori. Nu este membră a NATO. Trecerea la extrema dreaptă acolo contează mult mai puțin decât ar conta în Franța sau Germania. Dar tot contează. Pe măsură ce Donald Trump se pregătește să-și preia funcția, iar războiul din Ucraina intră în al patrulea an, unitatea europeană este mai necesară ca niciodată. Încă un lider hotărât să lupte împotriva Bruxelles-ului și să-i opună autocrației o acțiune colectivă nu va face decât să-i încânte pe autocrați. >>

Fațada nu poate rezista la nesfârșit. Ce ascund rezultatele macroeconomice din 2024 ale economiei ruse