Aplicarea legilor justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, însă Comisia Europeană constată că au rămas nerezolvate o serie de probleme în justiție, dar și în domenii precum combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ, potrivit capitolului dedicat României din Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat vineri, informează Agerpres.
În ceea ce privește justiția, Comisia semnalează însă că procesul de analiză a unor aspecte privind funcționarea sistemului judiciar a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Raportul notează că au fost făcute mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt, dar nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența acestora și nici pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare. De asemenea, unii magistrați continuă să resimtă presiuni din interiorul sistemului judiciar, iar Comisia menționează cazuri în care judecători au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene.
Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, fiind adoptate măsuri pentru reducerea deficitului de personal, însă lipsa de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor. Sistemul de asistență judiciară a fost îmbunătățit, dar rămâne subfinanțat, iar digitalizarea justiției reprezintă una dintre prioritățile Guvernului. Raportul consemnează și o îmbunătățire a eficienței instanțelor, care soluționează mai rapid dosarele civile, comerciale și administrative și soluționează un număr mai mare de cauze decât în anii precedenți.
În domeniul anticorupției, Comisia arată că evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar noua strategie pentru perioada 2026-2030 este în pregătire. Bilanțul urmăririi penale în cazurile de mică și mare corupție a rămas similar celui din anul precedent, însă instanțele au continuat să dispună încetarea unor procese și anularea unor condamnări, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt, ca efect al hotărârilor ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale.
Raportul menționează că au fost adoptate noi reguli privind practica ‘ușilor turnante’, care introduc restricții înainte și după ocuparea funcțiilor publice, iar un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care interzice primirea cadourilor, este în curs de implementare. O propunere legislativă privind declarațiile de avere elaborată de Agenția Națională de Integritate se află în dezbatere, iar pentru parlamentari au fost introduse reguli privind activitățile de lobby. Totodată, ANI dezvoltă un sistem informatic destinat avertizorilor de integritate.
În privința mass-media, Comisia constată că autoritatea de reglementare în audiovizual funcționează cu resurse umane insuficiente, iar procesul de digitalizare avansează lent. Actorii din sector nu au ajuns la un consens privind autoreglementarea, iar reforma menită să consolideze independența conducerii televiziunii și radioului public se află încă într-o fază incipientă. Raportul arată că transparența proprietății mass-media rămâne limitată și persistă probleme privind accesul la informații. Noul Cod al audiovizualului a îmbunătățit marcarea conținutului finanțat de partide și autorități, însă anumite practici continuă să ridice probleme. Comisia notează, de asemenea, că este în pregătire o lege anti-SLAPP, în contextul unor noi cazuri de amenințări și hărțuire a jurnaliștilor.
Raportul arată că Guvernul a utilizat mai puține ordonanțe de urgență în 2025 decât în 2024 și au fost făcuți pași pentru îmbunătățirea consultărilor publice, însă acestea rămân adesea formale. În același timp, modificările frecvente ale legislației și numărul mare de proiecte aflate în Parlament continuă să afecteze predictibilitatea legislativă, iar mediul de afaceri și organizațiile societății civile consideră aceasta una dintre principalele probleme.
Comisia mai arată că nu au fost înregistrate progrese în acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului, că acțiunile prevăzute în Strategia pentru o guvernare deschisă 2025-2030 nu au fost încă puse în aplicare și că organizațiile societății civile reclamă restrângerea spațiului civic și intensificarea presiunilor asupra activității lor.
În recomandările adresate României, Comisia solicită continuarea evaluării aplicării legilor justiției și îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar, consolidarea independenței procurorilor de rang înalt și a organizării poliției judiciare, măsuri pentru eficientizarea cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv a celor de corupție, finalizarea reformei privind declarațiile de avere, limitarea utilizării ordonanțelor de urgență și asigurarea unor consultări publice efective, precum și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
Raportul privind statul de drept pe 2026 analizează evoluțiile din toate statele membre ale UE în domenii precum sistemul judiciar, combaterea corupției, libertatea și pluralismul mass-media, precum și funcționarea instituțiilor democratice.
Comisia a formulat în acest an 57 de recomandări adresate statelor membre, dintre care șapte vizează România. Executivul european apreciază că recomandarea formulată anul trecut privind introducerea unor reguli de lobby pentru deputați și senatori a fost îndeplinită integral.
Roxana Mînzatu: Europa se poate decarboniza fără să-și închidă fabricile
