Propagandiștii și oficialii ruși, de la liderul lor în jos, sunt dornici să susțină că războiul împotriva Ucrainei a „curățat” societatea rusă prin alungarea „trădătorilor” care poluau țara. Celor rămași li se zice că au o oportunitate unică de a construi nu doar o „nouă Rusie”, ci și o „nouă lume postcolonială”, scrie Kseniya Kirillova într-o analiză CEPA.
La rândul ei, Procuratura Generală a Rusiei a anunțat o creștere a criminalității în rândul femeilor. Cel mai frapant indicator este gravitatea pagubelor provocate de infracțiuni. Potrivit Ministerului de Interne, infracțiunile din perioada ianuarie-mai 2022 au provocat pierderi de 420 de miliarde de ruble (6,8 miliarde de dolari.) Comparativ cu cifrele din 2021 pentru aceeași perioadă, se detașează o creștere de 114%.
Este încă devreme pentru a înțelege pe deplin consecințele războiului, dar este clar că autoritățile nu consideră că încarcerarea infractorilor este o prioritate. La jumătatea lunii octombrie, experții militari ucraineni au observat că recrutarea activă a condamnaților în armată corupe armata rusă, subminându-i moralul, disciplina și eficiența în luptă.
Nu doar infractorii condamnați sunt recrutați de grupul de mercenari Wagner, ci și de Ministerul rus al Apărării. La sfârșitul lunii octombrie, Duma de Stat a Rusiei a adoptat în cele din urmă o lege care abolește interdicția de mobilizare a cetățenilor care au o condamnare nepedepsită sau neexecutată pentru infracțiuni grave, inclusiv terorism, pedofilie, crimă și deturnare de fonduri.
Jurnaliști independenți și activiști pentru drepturile omului au analizat sentințele prizonierilor recrutați, postate pe site-urile instanțelor din Caucazul de Nord și din Crimeea anexată. A reieșit că, de exemplu, un bărbat care a omorât în bătaie o femeie sau o persoană găsită vinovată de crimă și distribuție ilegală de pornografie, precum și alte persoane care au comis infracțiuni de o gravitate similară, au fost trimise pe front.
Yana Gelmel, avocat al Fundației pentru Apărarea Drepturilor Deținuților, spune că are cunoștință de cazuri în care Wagner a recrutat condamnați vinovați de multiple cazuri de abuz sexual asupra copiilor. Există, de asemenea, un exemplu de recrut care fusese condamnat pentru viol și crimă.
Nu este surprinzător faptul că în ultimele săptămâni au apărut în presă informații despre foști deținuți care au evadat și s-au întors în Rusia. Unele sunt negate de autorități, dar multe nu.
Potrivit presei ucrainene, la începutul lunii octombrie, o parte a unui pluton Wagner, aflat pe frontul Bakhmut, un front sângeros, a dezertat și s-a îndreptat spre Donețk. Dintre cei 12, trei au fost prinși, în timp ce ceilalți au jefuit și ucis doi oameni și au comis, de asemenea, o serie de violuri. Sarcina poliției de a-i captura pe cei care au reușit să se întoarcă în Rusia a fost îngreunată de faptul că Wagner nu oferă informații despre criminalii pe care i-a recrutat.
Rușii au mai experimentat acest lucru înainte. Războiul din Afganistan din 1979-89 a dus la o creștere abruptă a criminalității. După încheierea acelui război, mii de participanți la această „campanie internațională” au ajuns în închisoare. Aproximativ 75% dintre familiile veteranilor s-au destrămat, iar 60% au căzut în abuz de alcool sau droguri. Pe baza acestor date, chiar și canalele Telegram, loiale Kremlinului, prezic o revenire a „sindromului afgan” de criminalitate ridicată și costuri sociale.
De data aceasta ar putea fi mai rău. Conflictul actual este mult mai sângeros decât războiul sovietic din Afganistan (unde au murit în jur de 15.000 de oameni în 10 ani, față de circa 20.000 de morți în Ucraina în mai puțin de nouă luni). Într-o zi, un număr uriaș de trupe se vor întoarce acasă și este rezonabil să ne așteptăm ca acestea să fie nemulțumite de atitudinea autorităților, care nu au arătat o mai mare considerație pentru bunăstarea lor decât predecesorii lor sovietici.
Regimul rus nu poate scăpa de responsabilitate pentru degradarea societății civile. Propaganda de stat a lucrat pentru a-și dezumaniza dușmanii, fie ei ucraineni sau occidentali, cu consecințe previzibile pentru acceptarea de către societate a violenței și cruzimii. Acest lucru poate fi observat și în schimbarea tonului site-urilor de propagandă. Dacă, la începutul războiului la scară largă, propagandiștii au încercat să sublinieze faptul că luptau împotriva „minorității naziste” din Ucraina și a „guvernelor globaliste din Occident”, acum nu mai există nicio încercare de a ascunde dorința de a viza oamenii obișnuiți.
În special, propagandiștii ruși de top, precum Vladimir Soloviov și Margarita Simonian, au cerut de mult timp bombardarea infrastructurii civile a Ucrainei, inclusiv a centralelor electrice. Acum, propagandiștii jubilează, lăudându-se că au dat „cea mai puternică lovitură sectorului energetic ucrainean”, care se năruie în pene de curent. Aceștia recunosc că „atacurile asupra infrastructurii nu vor afecta direct linia frontului”, dar pledează totuși pentru țintirea civililor.
Experții militari ruși discută în mod deschis despre ce orașe ar trebui să fie lovite primele, iar canalele de propagandă de pe Telegram își bat joc de persoanele fără adăpost care îngheață și de victimele violurilor. O astfel de propagandă echivalează cu un cult al violenței și al cruzimii. Nu face mare lucru pentru a încuraja rămășițele normelor morale sau conceptul de lege și ordine.
Va fi un miracol dacă armata care comite în prezent un val de crime de război (un total de aproape 45.000, spune Ucraina) se va întoarce acasă pentru a trăi în pace. >>
FOTO-VIDEO | Moment istoric: Armata Ucrainei a intrat în Herson
