Reuters: Ce s-a întâmplat în prima zi a summitului UE de la Bruxelles

Liderii Uniunii Europene au avut joi discuţii cu şeful ONU, Antonio Guterres, pe tema securităţii alimentare globale şi a sancţiunilor impuse Rusiei pentru invazia din Ucraina şi au aprobat, de asemenea, un plan de furnizare a mai multor obuze de artilerie către Kiev, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Participarea lui Antonio Guterres la summitul UE intervine la câteva zile după reînnoirea acordului negociat de Naţiunile Unite şi Turcia pentru exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră,  considerat crucial pentru depăşirea unei crize alimentare globale.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că blocul a dorit „să se asigure că oribilul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei nu va duce la insecuritate alimentară în lume. Trebuie să ne asigurăm că exporturile de cereale, de exemplu din Ucraina, pot continua”, a spus el.

Premierul estonian Kaja Kallas s-a pronunţat împotriva oricărei relaxări a sancţiunilor impuse Moscovei în cadrul acordului privind cerealele şi a cerut un plafon de preţ mai strict pentru exporturile de petrol rusesc.

Alăturându-se prin intermediul unei înregistrări video, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a implorat Europa să accelereze şi să sporească furnizarea de arme – inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane moderne – şi să impună sancţiuni suplimentare Rusiei, pentru că, a avertizat el, în caz contrar războiul riscă să se prelungească.

„Dacă Europa ezită, răul ar putea avea timp să se regrupeze şi să se pregătească pentru ani de război”, a declarat el într-un discurs video înregistrat într-un tren care îl ducea spre regiunea Herson din sudul Ucrainei, recucerită de Kiev anul trecut.

Şefa executivului UE, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că orice noi sancţiuni împotriva Rusiei vor viza în principal contracararea mijloacelor sau a persoanelor care evită aplicarea sancţiunilor deja existente.

De asemenea, ea a declarat că UE va colabora cu alte organizaţii pentru a găsi copiii ucraineni deportaţi în Rusia şi pentru a face presiuni pentru întoarcerea lor, în condiţiile în care Curtea Penală Internaţională a emis săptămâna trecută un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni.

„Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri ale istoriei noastre – deportarea copiilor. Aceasta este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen. „Ştim astăzi despre 16.200 de copii care au fost deportaţi. Doar 300 s-au întors”, a arătat ea.

Antonio Guterres nu a vorbit cu reporterii după discuţiile cu liderii UE. ONU a precizat într-un comunicat că el a „oferit o actualizare privind consolidarea securităţii alimentare globale prin intermediul Iniţiativei pentru cerealele de la Marea Neagră şi a eforturilor de a facilita exporturile de alimente şi îngrăşăminte ruseşti”.

Statele Unite au respins solicitările ruseşti de relaxare a sancţiunilor occidentale, condiţie pusă de Moscova ca să permită ca exporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră să continue după jumătatea lunii mai, afirmând că nu există restricţii asupra produselor agricole sau a îngrăşămintelor ruseşti.

În interiorul UE, nu a existat niciun semn de progres în ceea ce priveşte noile sancţiuni propuse împotriva aliatului Moscovei, Belarus. Lituania s-a opus excepţiilor pentru a permite tranzitul îngrăşămintelor prin Europa, lucru care, potrivit susţinătorilor ideii, ar contribui la securitatea alimentară în Africa.

PLANUL PRIVIND MUNIŢIILE

Liderii UE au aprobat un plan – convenit luni de miniştrii de externe – de a trimite un milion de obuze de artilerie în Ucraina în decurs de un an.

În condiţiile în care războiul intră în cea de-a 14-a lună, oficialii spun că Ucraina consumă obuze într-un ritm mai rapid decât le pot produce aliaţii săi, ceea ce a determinat eforturi pentru a căuta muniţie şi modalităţi de a stimula producţia, aceasta presupunând mai mulţi bani.

UE a alocat 1 miliard de euro pentru furnizarea rapidă de obuze – şi, eventual, de rachete – din stocurile existente şi încă 1 miliard de euro pentru comenzi comune ale ţărilor UE pentru mai multe muniţii.

Banii vor proveni din Fondul european pentru pace, un fond al UE care a alocat deja mai multe miliarde de euro pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Joi, summitul a început cu discuţii privind suplimentarea acestuia cu încă 3,5 miliarde de euro.

Iohannis: Comisia Europeană trebuia să ţină cont că România a făcut sacrificii pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here