Iordania a dejucat un presupus complot condus de Iran de a introduce ilegal arme în acest regat aliat al SUA pentru a-i ajuta pe oponenţii monarhiei aflate la putere să comită acte de sabotaj, potrivit a două surse iordaniene la curent cu această situaţie, relatează Reuters, citată de Agerpres.ro.
Armele au fost trimise de miliţiile susţinute de Iran în Siria către o celulă a Frăţiei Musulmane din Iordania, care are legături cu aripa militară a mişcării palestiniene Hamas, au declarat sursele pentru agenţia de presă. Ascunzătoarea a fost depistată atunci când membri ai celulei, iordanieni de origine palestiniană, au fost arestaţi la sfârşitul lunii martie, au adăugat sursele.
Presupusul complot şi arestările vin într-un moment de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu, cu un Israel susţinut de SUA în războiul din Gaza cu Hamas, parte a reţelei iraniene „Axa Rezistenţei” de grupuri proxy construite de-a lungul deceniilor pentru a se opune Israelului.
Cele două surse iordaniene, care au solicitat anonimatul pentru a discuta probleme de securitate, au refuzat să spună ce acte de sabotaj ar fi fost planificate, invocând investigaţii în desfăşurare şi operaţiuni sub acoperire.
Ele au spus că scopul complotului era de a destabiliza Iordania, o ţară care ar putea deveni un punct de aprindere regional în criza din Gaza, deoarece găzduieşte o bază militară americană şi are graniţe cu Israel, precum şi cu Siria şi Irak, ambele găzduind miliţii susţinute de Iran.
Sursele nu au specificat ce arme au fost confiscate în razia din martie, deşi au spus că în ultimele luni serviciile de securitate au zădărnicit numeroase încercări ale Iranului şi ale grupurilor sale aliate de a face contrabandă cu arme, printre care mine Claymore, explozibili C4 şi Semtex, puşti Kalaşnikov şi rachete Katyusha de 107 mm.
Cea mai mare parte a fluxului clandestin de arme în ţară a fost îndreptată spre Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel, potrivit surselor iordaniene. Cu toate acestea, unele dintre arme – inclusiv cele confiscate în martie – erau destinate utilizării în Iordania de către celula Frăţiei aliată cu militanţii Hamas, au spus sursele.
„Ei ascund aceste arme în gropi numite puncte moarte, le iau amplasamentul prin GPS şi le fotografiază amplasamentul şi apoi instruiesc oamenii să le recupereze de acolo”, a declarat una dintre surse, un oficial cu cunoştinţe de securitate, referindu-se la modul de operare al contrabandiştilor.
Frăţia Musulmană este o mişcare islamistă transnaţională, din care Hamas este o ramură fondată în anii 1980. Mişcarea declară că nu susţine violenţa, iar Frăţia din Iordania operează legal în regat de zeci de ani.
Autorităţile iordaniene cred că Iranul şi grupurile sale aliate, cum ar fi Hamas şi Hezbollah din Liban, încearcă să recruteze membri tineri şi radicali ai Frăţiei din regat pentru cauza lor anti-Israel şi anti-SUA, în încercarea de a extinde reţeaua regională de forţe aliniate a Teheranului, potrivit celor două surse.
Un reprezentant de rang înalt al Frăţiei Musulmane din Iordania a confirmat că unii dintre membrii săi au fost arestaţi având arme în posesie, dar a spus că orice ar fi făcut ei nu a fost aprobat de grup şi că suspectează că mai degrabă ei fac contrabandă cu arme în Cisiordania, decât că planifică acţiuni în Iordania.
„Există un dialog între Frăţie şi autorităţi. Ei ştiu că, dacă există greşeli, nu este vorba de Frăţia Musulmană, de politica Frăţiei Musulmane, ci doar de indivizi”, a spus reprezentantul, cerând să nu fie numit, din cauza sensibilităţii problemei.
O altă figură de rang înalt din Frăţie, care a solicitat, de asemenea, anonimatul, a declarat pentru Reuters că membrii arestaţi ai celulei au fost recrutaţi de şeful Hamas, Saleh al-Arouri, care a condus operaţiunile grupului palestinian în Cisiordania din exilul din Liban. Arouri a fost ucis de un atac cu dronă în Beirut în ianuarie, lovitura fiind atribuită Israelului.
Purtători de cuvânt ai guvernului iordanian şi ai Departamentul Apărării din SUA au refuzat să comenteze pentru acest articol, în timp ce Ministerul de Externe iranian nu a fost disponibil imediat. Oficialii israelieni de la biroul premierului şi Ministerul de Externe nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
În ultimul an, Iordania a declarat că a dejucat multe încercări ale unor persoane infiltrate şi cu legături cu miliţiile proiraniene din Siria, despre care spune că i-au trecut graniţele cu lansatoare de rachete şi explozibili, adăugând că unele dintre arme au reuşit să treacă nedetectate. Iranul a negat că s-ar afla în spatele unor astfel de încercări.
Regele Abdullah al Iordaniei trebuie să găsească un echilibru fragil.
Majoritatea celor 11 milioane de oameni din ţară sunt de origine palestiniană, deoarece Iordania a primit milioane de refugiaţi palestinieni care au fugit din patria lor în anii turbulenţi care au urmat fondării Israelului. Criza din Gaza l-a pus într-o poziţie dificilă, luptând să reconcilieze sprijinul pentru cauza palestiniană cu o alianţă americană de lungă durată şi recunoaşterea Israelului veche de zeci de ani.
Războiul a stârnit furie publică pe scară largă, cu apeluri ale protestatarilor de a tăia legăturile cu Israelul, iar în ultima săptămână au izbucnit demonstraţii de stradă.
Luna trecută, după ce Iordania s-a alăturat unui efort condus de SUA pentru a ajuta Israelul să doboare salve de drone şi rachete trase de Iran, criticii au postat imagini inventate pe reţelele de socializare cu regele înfăşurat într-un steag israelian cu comentarii precum „trădător” şi „marionetă occidentală”.
Adăugându-se la îngrijorările lui Abdullah, orice tensiune cu Frăţia ar putea prezenta, de asemenea, riscuri, au declarat doi politicieni iordanieni care au solicitat anonimatul din cauza sensibilităţii problemei. Grupul se bucură de un sprijin popular larg în ţară.
Autorităţile iordaniene nu au vorbit public despre presupusul complot cu arme şi arestări.
Una dintre cele două surse iordaniene la curent cu presupusul complot a declarat că oficiali ai serviciilor secrete au chemat zece persoane de rang înalt din Frăţie pentru a le informa că au arestat o celulă care a acţionat ca o punte între mişcarea lor şi Hamas.
Decizia iordaniană de a se alătura puterilor occidentale în doborârea dronelor iraniene care se îndreptau spre Israel a fost parţial determinată de temerile în rândul oficialilor că regatul ar putea fi atras în lupta strategică a Iranului împotriva Israelului, potrivit lui Saud Al Sharafat, fost general de brigadă în Direcţia Generală de Informaţii a Iordaniei.
„Iranienii au instrucţiuni să recruteze iordanieni şi să pătrundă în arena iordaniană prin agenţi”, a adăugat el. „Eforturile lor de recrutare acoperă toate segmentele societăţii”, a mai spus el.
O altă forţă motivantă pentru Iordania, potrivit multor oficiali şi diplomaţi din regiune, a fost atacul fără precedent asupra unei baze militare americane din Iordania în ianuarie comis de grupuri aliniate Iranului cu sediul în Irak, care a lăsat în urmă trei soldaţi americani morţi şi 40 răniţi. Atacul ar fi fost în sprijinul Hamas în războiul său cu Israelul.
Un diplomat apropiat Teheranului a declarat că ambiţia iraniană de a stabili un punct de sprijin proxy în Iordania datează de la Qassem Soleimani, comandantul Gărzilor Revoluţionare de elită ale Iranului, care a fost asasinat de SUA în 2020.
Soleimani credea că, având în vedere legăturile puternice ale Iordaniei cu SUA şi Occidentul, construirea unui grup aliat capabil să lupte împotriva Israelului este crucială pentru ascensiunea strategică a Teheranului în regiune, a declarat diplomatul pentru Reuters.
Ostilitatea dintre Iran şi Iordania datează din 2004, în urma invaziei conduse de SUA în Irak, când regele Abdullah a acuzat Iranul că încearcă să creeze o „Semilună şiită” pentru a-şi extinde puterea regională.
Regele Abdullah şi-a apărat decizia de a doborî dronele ca un act de autoapărare, care nu a fost efectuat în beneficiul Israelului. El a avertizat că „Iordania nu va fi un câmp de luptă pentru nicio parte”.
Intervenţia militară a urmărit, de asemenea, să semnaleze guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu că Iordania este o zonă tampon crucială pentru securitatea regională, potrivit celor doi politicieni iordanieni.
Monarhia iordaniană sprijină înfiinţarea unui stat palestinian. În timp ce unii politicieni de dreapta din Israel au prevăzut ca Iordania să devină un stat palestinian alternativ, regele Abdullah a avertizat în repetate rânduri că nu există o „opţiune Iordania”.
„Poziţia oficială este că o soluţie cu două state nu este doar în interesul palestinienilor”, a declarat Marwan Muasher, fost ministru iordanian de externe şi vicepreşedinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank cu sediul la Washington.
„Este, de asemenea, în interesul Iordaniei, deoarece va stabili un stat palestinian pe pământ palestinian, mai degrabă decât un stat (palestinian) pe teritoriul Iordaniei”, a afirmat el.
