Președintele SUA a ajuns să înțeleagă cât de puțin are de câștigat susținând Moscova, notează Novaia Gazeta Europa.
<< Când Donald Trump a preluat pentru a doua oară puterea în Statele Unite, s-a presupus inițial că acest lucru nu era un semn bun pentru Ucraina. În timpul primului său mandat, Trump a menținut legături îndoielnice cu Rusia. Mai mult decât atât, afirmația sa că va încheia conflictul dintre Rusia și Ucraina într-o singură zi — în condițiile în care Rusia încă ocupă o parte mare din Ucraina — i-a făcut pe mulți analiști să creadă că o astfel de politică i-ar favoriza pe ruși.
Aceste temeri, cel puțin până acum, nu s-au concretizat. În discursul său inaugural, multe dintre punctele pe care le subliniase în timpul campaniei au fost prezentate în mod proeminent. Absentă, însă, a fost Ucraina. Când vine vorba de filosofia „America First” a lui Trump, Ucraina și Rusia par să fi pierdut din semnificație.
Trump, cu natura sa bombastică, domină ciclul media. Proclamațiile, declarațiile de pe rețelele sociale, amenințările și insultele sale apar cu o regularitate atât de mare încât este dificil pentru oricine să țină pasul.
În multe privințe, acest aspect lucrează în favoarea lui Trump. Oamenii pot fi prea distrași de ultima declarație ieșită din comun pentru a acorda o atenție deosebită pe măsură ce Trump își urmărește ambițioasele obiective de politică internă. Astfel, o schimbare în privința Rusiei și Ucrainei a avut soarta de a se fi pierdut în tumultul mediatic al ordinelor executive emise de Trump, al amenințărilor cu tarife și al campaniei de deportare intensificate.
Pentru Trump, Ucraina este o preocupare secundară. Prioritățile sale, înainte de toate, sunt interne și vizează transformarea Americii. Astfel, în loc să fie ghidat de obiective de politică externă, angajamentul lui Trump față de Ucraina și Rusia va fi determinat de modul în care percepe că poate obține beneficii interne la schimb. Calculul său, în acest sens, pare să se fi schimbat.
În timpul primului mandat, relația lui Trump cu Ucraina a fost, pentru a o spune pe scurt, dificilă. Infatuarea sa cu liderul rus Vladimir Putin și disprețul deschis al Rusiei față de Ucraina l-au determinat să ignore în mare parte această țară.
Când a acordat atenție Ucrainei, a fost ca parte a unui efort de a obține informații pentru a-i provoca daune rivalului politic, fostul președinte Joe Biden. Acest efort a dus la reținerea ajutorului pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să cedeze cerințelor sale.
Poziția lui Trump față de Ucraina, totuși, s-a schimbat în timp. Relația sa antagonică cu președintele Volodimir Zelenski pare să se fi îmbunătățit.
Deși mai există puncte de tensiune, cel mai notabil fiind când Zelenski a vizitat Pennsylvania, în timpul campaniei electorale prezidențiale din SUA, Trump și-a moderat comentariile la adresa omologului său ucrainean. În plus, achiziționarea de echipamente și muniții americane de către Ucraina susține concentrarea lui Trump pe producția internă.
În cele din urmă, Trump și-a exprimat interesul pentru accesul la metalele rare ale Ucrainei. China domină în prezent piața metalelor rare, ceea ce pune SUA într-o poziție de dezavantaj din cauza importanței acestor minerale pentru inovațiile tehnologice viitoare. Acest lucru arată că Trump are un interes direct în viitorul Ucrainei.
Aceste evoluții nu înseamnă că relația este perfectă. În schimb, este puțin probabil ca Trump să devină o povară pentru Ucraina, iar acest lucru se datorează în parte viziunii sale despre declinul lui Putin.
Când Trump a revenit la putere, presupunerea inițială a multor analiști a fost aceea că îl va favoriza imediat pe Putin. Relația strânsă dintre cei doi este bine documentată și a fost subiectul multor speculații cu privire la motivul pentru care Trump a căutat să câștige favoruri din partea lui Putin, în primul său mandat.
Totuși, Trump și-a intensificat retorica împotriva Rusiei, de la preluarea președinției. În primul rând, el l-a amenințat pe Putin cu sancțiuni economice suplimentare. În al doilea rând, a declarat că ar dori ca OPEC să crească producția de petrol și, astfel, să împiedice eforturile de război ale Rusiei, subminându-i principala sursă de venit.
De ce acest pivot? Probabil că răspunsul se află în miezul fundației personalității lui Trump: îi plac învingătorii. Indiferent de rezultatul final al războiului dintre Rusia și Ucraina, Rusia și Putin au demonstrat o slăbiciune considerabilă în execuție, pe parcursul războiului. Armata rusă, odată temută la nivel global, s-a dovedit a fi în mare parte un tigru de hârtie.
Deși Rusia încă mai are câteva avantaje în război, o face doar prin amanetarea viitorului său. Potrivit lui Trump, Rusia se află într-un „mare necaz” din punctul de vedere al problemelor economice. Trump nu este singurul care împărtășește această opinie. Analiștii, dar poate chiar și Putin însuși, recunosc provocările serioase cu care se confruntă economia rusă.
Iar Rusia și-a amanetat viitorul nu doar din punct de vedere economic. Pentru a evita să pună presiune asupra populației ruse, Putin a încheiat un acord cu Coreea de Nord care îi furnizează soldați pentru războiul împotriva Ucrainei. În plus, Rusia a consolidat legăturile cu Iranul în schimbul dronelor iraniene.
Este neclar ce le-a oferit Putin Coreei de Nord și Iranului în schimbul acestor soldați. Totuși, Rusia poate oferi schimburi tehnologice pentru acești soldați și drone doar o singură dată, deoarece, odată împărtășite, aceleași tehnologii nu mai pot face parte din alte aranjamente. Această realitate limitează influența Rusiei în anii care vor urma.
Aproape cu certitudine, Trump vrea să încheie un acord de pace pentru Ucraina. Acest lucru i-ar îmbunătăți reputația de om de stat, demonstrând în același timp lumii puterea și influența Americii, la un cost minim pentru SUA.
Totuși, termenii acestui acord s-au schimbat în fața slăbiciunii Rusiei. De aceea, nu este surprinzător faptul că impulsivul Trump și-a schimbat poziția față de Rusia. Până când Rusia nu va arăta forța pe care Trump credea că o deține, este puțin probabil ca el să le facă vreo favoare rușilor în viitor. >>
