Foto: Inquam Photos/ George Călin

Rise Project publică noi date din ancheta jurnalistică despre proiectele cu fonduri europene gestionate de Grupul pentru Consultanță și Dezvoltare (DCG), firma fondată de președintele USR, Dan Barna și din care a ieșit după ce a intrat în politică.

Pe pagina de Facebook Universul.net găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Este, spun jurnaliștii, un demers de ”fact cehcking”, „adică o verificare în zece puncte, care suprapune realitatea pe câteva reacții publice apărute după articolul Adevărul despre Dan Barna.”

”Ocazie cu care publicăm și punctul de vedere extins al lui Dragoș Jaliu, fostul asociat al lui Barna.

Nu există exemple de succes printre proiectele sociale pe fonduri UE gestionate de Grupul pentru Consultanță și Dezvoltare DCG, firma lui Barna, în calitate de mananger și finanțator (deci, nu de consultant). Comisia Europeană nu le-a verificat încă activitățile, în pofida celor relatate colegilor de partid, iar Ministerul Fondurilor Europene ascunde, de fapt, afacerile președintelui USR, ceea ce contrazice declarațiile sale electorale.

La câteva luni de când Dan Barna a promis că publică documentația proiectelor europene accesate de firma sa, dar nu a mai făcut-o, RISE atașează acestui articol câteva acte relevante,” scrie Rise Project în deschiderea articolului lor.

Unul dintre aceste puncte se referă la anonimizarea unor date referitoare la achizițiile din aceste proiecte.

Rise Project amintește că în 2016, Cristian Ghinea, pe atunci ministrul Fondurilor Europene, a publicat lista tuturor contractorilor din proiectele pe fonduri europene, cu nume, sume, obiective și achiziții. La cele care includ firma lui Dan Barna, în calitate de partener sau beneficiar, cea mai mare parte a achizițiilor sunt anonimizate.

67,88% dintre achizițiile dispuse în cadrul proiectelor europene din POSDRU, care implică firma lui Dan Barna, au fost anonimizate în baza publică de date a ministerului condus tot de Barna (adjunctul lui Ghinea)”, scriu jurnaliștii. Ei dau ca exemplu proiectul Biblioteca Bunelor Practici, din care au primit 13 pagini din 42, cât avea în total cererea de finanțare, iar unele erau anonimizate în totalitate.

Jurnaliștii mai scriu că omul responsabil de serviciile IT și My SMIS din Ministerul Fondurilor Europene a fost angajat sub mandatele lui Barna și Ghinea.

Întrebat în legătură cu anonimizarea acestor date, Dan Barna a spus: „Habar nu aveam, ori a fost un exces de zel al cuiva de la minister… acum aflu de la voi”.

Pe de altă parte, Cristian Ghinea a scris pe Facebook că, atunci când a fost publicată lista contractorilor din proiecte pe bani europeni, au fost anonimizate CNP, adrese și nume de PFA, pentru protecția datelor personale, și că acest lucru a fost făcut pentru toate proiectele.

1. EȘEC LA PROIECTE SOCIALE

Dan Barna: “(…) Deci au ales niște proiecte dintre cele 20 pe care noi le-am avut într-un fel sau altul, pe care le-au luat la puricat, cele cu economie socială, dar și dintre astea le-au ales numai pe cele care nu au funcționat. Adică cele care funcționează și merg mai departe – un centru de echitație, brutărie și alte structuri de economie socială – nu au fost prezentate pentru că nu serveau argumentației în care Dan Barna a risipit. De fapt, nu au reușit să genereze nicio știre de corupție și atunci au încercat să facă diverse asocieri ca să pună la îndoială activitatea.”

Rise Project: Centrul de echitație (Asociația Recuperare și Agrement Leorinț) și brutăria (Asociația Pro Tradiția Abrud), adică reușitele invocate de Dan Barna în fața colegilor de partid, nu au avut legătură cu firma sa (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG). Cele două întreprinderi sociale au fost finanțate direct de la Consiliul Județean Alba, care a fost responsabil și de implementare în acest caz.

Din 15 entități, câte au fost în total în proiectele “Punți Comunitare” și “SES-am deschide-te!“, firma lui Barna a finanțat și coordonat patru structuri: cele analizate în investigația RISE.

Banii UE veneau prin Ministerul Fondurilor Europene, ajungeau la CJ Alba, de aici la Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG, după care la entitățile create de aceasta din urmă pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile sau cu dizabilități.

2. CONFLICTELE DE INTERESE

Barna: “(…) Mecanismul nu era unul competitiv în care aveam 20 de oferte de întreprinderi de economie socială și noi am ales una sau alta și atunci, vezi Doamne, era conflict de interese că alegeam o propunere făcută de sora mea. Încă în momentul în care am depus cererea de finanțare, noi am anunțat că vom face următoarele afaceri: croitorie cu acest personal, școala de tenis pentru copii cu vulnerabilități, centru media și tot ce a existat în proiectul respectiv, centru de echitație și toate celelalte.”

CJ Alba a depus cererea de finanțare, nu compania lui Dan Barna. DCG a funcționat ca partener al autorității publice: finanțator, nu consultant. Rezultă din contractele de finanțare ale proiectelor sociale.

Din contractul cu CJ Alba mai reiese că partenerii sunt obligați să respecte regimul conflictelor de interese. Regulile sunt stipulate inclusiv în ghidul general de finanțare POSDRU.

Firma lui Barna era prima care trebuia să verifice implementarea corectă a celor patru întreprinderi pe care le gestiona direct: croitoria (Asociația Hermannstadt Design), clubul de tenis (Asociația Club Sportiv Social Brașov), tipografia (Transilvania Print SRL) și casa de producție (Smart Multimedia SRL).

Există câteva incompatibilități în interiorul acestor structuri de economie socială: sora lui Dan Barna (directorul croitoriei), prietenul lui Barna (Sorin Pădurariu – adjunct la croitorie și furnizor la aceeași croitorie), achizițiile tipografiei (banii au circulat în familia Macedonschi) sau achizițiile clubului de tenis (banii au circulat în familia Butnaru).

Inclusiv soția lui Dan Barna, Olguța Totolici, s-a deplasat împreună cu reprezentanții Hermannstadt Design la un târg de modă din Milano, în interesul croitoriei. Doamna Totolici era pe atunci administratorul DCG.

Iată ce spune ghidul solicitantului de finanțare europeană:

“Reprezintă conflict de interese orice situație care împiedică solicitantul/partenerii (…) să execute activitățile prevăzute în cererea de finanțare sau în reglementările specifice într-o manieră profesionistă, obiectivă și imparțială, din motive referitoare la familie, viața personală, afinități politice sau naționale, interese economice sau orice alte interese.”

Citiți articolul integral pe Rise Project

Sursa foto: Inquam Photos/George Călin

1 COMENTARIU

  1. Sa intelegem ca discutam despre activitatea gruparii masonico sioniste infintata dupa unda verde data de Papa Ioan Paul II pentru continuarea CRUCIADEI IN EUROPA (DDE) intrerupta de divortul aliatilor incheiat cu trantirea in cap a CORTINEI DE FIER stiuta si traita. Puii de cuc arunca din cuib puii clocitoarei cuibului. Sa le citim planurile-program si agendele ca sa vedem in ce ape tulburi ne scaldam ca doar cand tulburi apa ies gunoaiele la suprafata. Sa nu uitam ca la ultimele instructaje ale sionistilor israelieni si evanghelisti americani pe peretele din spatele vorbitorilor scria cu litere mari GOYM BYE !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here