<< Polonia și-a avertizat de multă vreme partenerii occidentali cu privire la riscul agresiunii ruse în Ucraina și, într-adevăr, dincolo de acestea și asupra necesității de a-și ancora vecinul în NATO și UE. Astăzi, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, țara se află în prima linie a unui conflict potențial exploziv. Rolul pe care pare să îl joace este pe cât de important, pe atât de periculos. Polonia devine rapid pilonul efortului occidental de a apăra Ucraina și de a descuraja Rusia, rol care o expune unui pericol considerabil, în același timp, însă, fiind și principalul destinatar al celei mai extinse și rapide mișcări de refugiați din istoria postbelică a Europei. >>
- O analiză The Economist.
<< Sute de rachete Stinger, arme antitanc Javelin și alte muniții au fost revărsate în Ucraina, prin Polonia și România, ca parte a pachetului de 350 de milioane de dolari al Americii pentru a ajuta țara asediată. Oficialii de la Pentagon spun că majoritatea armelor au ajuns deja în Ucraina. America a mai propus că Polonia va furniza Ucrainei propriile avioane de luptă MiG-29 și va primi în schimb avioane F-16 americane, potrivit secretarului de stat Antony Blinken. Până acum, oficialii polonezi spun că nu vor trimite avioane de război în Ucraina, deși există rapoarte că ar putea fi furnizate în formă neasamblată.
Oamenii își croiesc și ei drum peste graniță. Cea mai mare atenție a lumii s-a concentrat asupra celor 1,6 milioane de ucraineni care au fugit în străinătate, de la începutul războiului, inclusiv asupra celor un milion de refugiați care au ajuns în Polonia. Dar mulți se îndreaptă în direcția opusă. În primele zece zile de război, polițiștii de frontieră polonezi au înregistrat 217.000 de treceri în Ucraina. Dintre aceștia, o mare parte sunt ucraineni, bărbați și femei, care se întorc acasă pentru a se înrola. Străinii ascultă și ei apelul. Pe 6 martie, Ministerul de Externe al Ucrainei a anunțat că aproximativ 20.000 de voluntari din 52 de țări s-au înscris pentru a se alătura unei „legiuni internaționale” pentru apărarea Ucrainei. Majoritatea străinilor, precum și majoritatea ucrainenilor care se întorc, vor ajunge acolo prin Polonia.
De exemplu, Serghei, sudor, și prietenul său, Vitali, șofer de camion, au condus din Wroclaw, un oraș din vestul Poloniei. Vladimir (nu este numele său real), a venit cu trenul de la Amsterdam, unde lucra la șantierele navale. Aleksandr, un metalurgist, a luat un autobuz din Estonia, împreună cu zeci de alți conaționali. Acum bărbații, toți ucraineni care au lucrat în străinătate, se află la granița poloneză cu Ucraina și se întorc acasă pentru a lupta. „Oamenii noștri așteaptă”, spune Aleksandr, stând la coadă la controlul pașapoartelor. „Ne vor spune ce să facem, ne vor da muniție și arme și mergem la treabă”.
Polonia însăși a trimis deja un convoi de muniție în Ucraina și intenționează să trimită mortiere, drone mici și sisteme de rachete portabile pentru oameni, cunoscute sub numele de MANPADS, din propriile provizii. Livrările de arme din alte țări, inclusiv un transport de 450 de milioane de euro (490 de milioane de dolari) finanțat de UE, sunt și ele pe drum. „Cea mai mare parte a echipamentelor militare, atât letale, cât și neletale, va trece prin Polonia”, spune Konrad Muzika, directorul Rochan Consulting, o firmă de analiză militară.
Polonia s-a oferit să servească drept „centru logistic” pentru transferul de asistență către Ucraina, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, pe 27 februarie. Oficialii polonezi sunt mai puțini vocali pe acest subiect, ceea ce sugerează că oferta nu trebuia să fie făcută publică. „Ne place sau nu”, spune Stanislaw Koziej, un fost general de brigadă, „vom fi principala verigă a lanțului care leagă Ucraina și Occidentul”.
Poziția, infrastructura și demografia țării fac din aceasta cea mai importantă poartă de intrare a Occidentului către Ucraina. Polonia are o graniță de 530 km (330 mile) cu Ucraina, „înțepată” de peste o duzină de puncte de trecere. Aeroportul din Rzeszow, aflat la aproximativ o oră de mers cu mașina de graniță, este cel mai apropiat aeroport mare de Ucraina, situat pe teritoriul NATO. De la începerea războiului, datele radarelor de zbor arată deja o creștere a traficului aeronavelor militare, probabil implicate în livrările de arme, care zboară la și de la Rzeszow de la începutul războiului. Polonia găzduiește, de asemenea, cea mai mare diasporă ucraineană din Europa, 1,5 milioane de oameni, un grup de potențiali luptători.
Dacă Kievul ar cădea în mâinile rușilor, ceea ce este încă departe de a fi garantat, trupele și voluntarii ucraineni s-ar regrupa cel mai probabil în vestul țării, în sau în jurul orașului Lviv, la doar 80 km de granița poloneză. Acest lucru ar crește și mai mult importanța Poloniei pentru Ucraina.
Războiul și gestionarea impresionantă de către Polonia a refugiaților săi îi oferă țării șansa de a remedia lucrurile în relația cu aliații săi occidentali. Securitatea flancului estic al NATO a devenit o preocupare atât de presantă încât alianța ar putea fi nevoită în curând să-și sporească dramatic prezența în Polonia. America desfășurase deja aproape 5.000 de noi trupe în Polonia, în februarie, înainte de invazia rusă. Departamentul de Stat a aprobat recent vânzarea a 250 de tancuri Abrams către Polonia. Polonia speră, de asemenea, să se reconcilieze cu restul UE. Blocul a certat în mod repetat guvernul naționalist al Poloniei pentru că și-a instalat apropiați în instanța supremă și a hărțuit mass-media. Dezacordul a determinat UE să înghețe 36 de miliarde de euro, fonduri de recuperare post-pandemie, alocate Poloniei. Eforturile sale în fața agresiunii Rusiei ar putea să-i aducă mai multă înțelegere și, oricum, luase deja măsuri pentru a satisface unele dintre cerințele UE.
Dar implică și riscuri incalculabile. Cu cât războiul durează mai mult, cu atât Rusia va fi mai disperată să distrugă liniile de aprovizionare din afara Ucrainei. „Mă tem că atacurile cu rachete rusești împotriva acestor linii de aprovizionare constituie un aspect pe care trebuie să îl luăm în considerare, în următoarele zile și săptămâni”, spune Wojciech Kononczuk de la Centrul pentru Studii Orientale, un think-tank din Varșovia. Alții menționează amenințarea sabotajului rusesc și a atacurilor cibernetice în interiorul Poloniei.
Precum alți membri NATO, Polonia nu va face nimic care să miroasă a implicare directă în război. Amenințările lui Vladimir Putin împotriva țărilor care intervin în Ucraina nu trebuie tratate facil. Dar pentru Polonia și NATO, singurul risc mai mare decât cel al represaliilor ruse este riscul inacțiunii occidentale. „Nu există nicio alternativă, pentru că suntem în aceeași barcă”, spune domnul Kononczuk. „Singura diferență este că Ucraina este în față, iar noi în spate”. >>
Invazia rusă din Ucraina. Ce este probabil să schimbe în lume
