Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a tras un semnal de alarmă privind alonja crimei organizate din România, care și-a extins influența și prezența pe străzi, terorizând nu de puține ori populația fie prin acțiuni directe, fie prin reglări de conturi cu săbii și cuțite în spațiul public.
Din câteva tușe, Predoiu a trasat un tablou social în care flagelul crimei organizate pare a zburda nestingherit, într-o atmosferă ce imită tot mai fidel haosul infracțional din anii 1990.
„Nu e normal să ai cercuri infracționale din ce în ce mai agresive, care calcă drepturile cetățeanilor în picioare și nu sunt supravegheate și investigate, știu că nu se uită nimeni și așa am ajuns la cazul tragicomic cu ce s-a întâmplat în Piața Constituției. Aștept cu șefii de parchet, liderii de sistem legitimați, să începem un efort împreună cu Ministerul Justiției și Parlamentul pentru a găsi o soluție. Nu desenez nimic în acest moment, pentru că nu ar fi normal să o fac până nu aflu și părerea specialiștilor. (…) Infractorii sunt din ce în ce mai agresivi, își dispută teritoriile cu săbii și pistoale, dispar oameni și nu mai știm ce se întâmplă cu ei, drepturile cetățeanului român sunt din ce în ce mai încălcate de către cei care comit infracțiuni, nu de cei care îi aleargă pe cei care comit infracțiuni”, a declarat Cătălin Predoiu în emisiunea „Piața Victoriei” de la Europa FM.
El a amintit despre pericolul creșterii fenomenului de trafic de persoane și a salutat dorința SUA de a sprijini România.
„Or, această problemă a traficului de persoane este în evidentă creștere în România. Fenomenul crește, Statele Unite sunt îngrijorate și sunt gata să ajute. Pot să confirm pentru că am avut patru întâlniri oficiale cu Ambasada SUA la minister. (…) Pentru noi e o veste bună și să nu o privim prostește că cineva ne fură mândria națională din dulap. Dacă vreți să fim mândri de ceva, să terminăm cu acest fenomen în câțiva ani, pentru că acum străzile nu mai sunt sigure, la orice oră și zi și din noapte și în orice parte din oraș”, a afirmat ministrul Justiției.
Recent, Departamentul de Justiție al SUA a trimis în România și Bulgaria un consilier juridic regional, Resident Legal Advisor, procurorul federal Jessica H. Kim, care va urmări chestiuni legate de corupție și criminalitate organizată.
„Summitul” interlopilor
Un eveniment care esențializează paradigmatic avântul caracatițelor interlope în spațiul public a avut loc în 2019, când tentaculele crimei organizate au ieșit la lumină în cadrul unui „summit” al interlopilor români. La întâlnirea secretă, pusă la cale la cererea unui patron de cazinouri, liderii clanurilor mafiote puneau la cale împărțirea sferelor de influență în România.
Translatată în rapoarte, crima organizată din țară nu este o doar „piață autohtonă”, ci și locul de confluență a diverse rețele internaționale.
„România este totodată sursă, cât şi locaţie, dar şi destinaţie pentru diversele canale ale activităţilor ilicite precum traficul de persoane, de droguri, arme şi cu mărfuri contrafăcute, dar şi, mai recent, a traficului cu alcool şi produse farmacutice”, se arată în raportul Mapping The Risk of Serious and Ogranised Crime Infiltration in Europe.
Geografic, România este un cap de pod ce conectează piețele ilicite ale Balcanilor cu rutele ce duc spre Europa Occidentală, portul Constanța fiind, de pildă, una dintre rampele majore pentru traficul de heroină și tutun.
Comunismul, un mediu favorabil pentru crima organizată
„Crima organizată nu este un fenomen nou în România. În perioada regimului comunist, controlul strict asupra economiei şi limitarea accesului la bunurile de primă necesitate au dus la apariţia unei pieţe negre semnificative și menită să satisfacă cerinţa mereu în creştere de bunuri. Asta a produs un mediu favorabil pentru infractori, permiţându-le să câştige venituri consistente şi a facilitat apariţia unor organizaţii infracţionale”, aflăm din raport.
Crima organizată din România a cunoscut o propulsie impresionantă mai ales după intrarea țării în UE, în 2007, în special în „domeniul fraudării TVA”, care este o sursă majoră de câștiguri ilicite.
De exemplu, „România a înregistat cea mai mare cădere a TVA în 2015 – 37,18%, adică 7,65 milioane de euro”.
Raportul pune lupa și pe provincia românească: „Organizaţiile locale sunt formate în principal din foşti membri ai regimului comunist implicaţi în activităţi de extorsiune şi spălare de bani, iar aşa numiţii «infractori gulere albe» sunt implicaţi în frauda în licitaţii publice, pe lângă aceştia existând şi interlopii, clanuri implicate în activităţi ilicite precum extorsiunea, cămătărie, protecţia, prostituţia şi frauda”.
Clanurile italiene
În privința grupărilor internaționale active în țară, România oferă „spațiu vital” clanurilor din lumea arabă, din China, din Europa de Est și din Italia. Sindicatele crimei organizate italiene ’Ndragheta și Cosa Nostra își camuflează în general afacerile de aici spălarea de bani.
Mafioiții ’Ndragheta au apetență pentru casele de pariuri, în timp ce „lorzii” Cosa Nostra s-au infiltrat în companii românești din domeniul tratării apelor uzuale, se menționează în raport.
De ce este greu de combătut crima organizată
În accepțiunea DIICOT, și nu numai, crima organizată este considerată un fenomen infracțional cu impact direct asupra securității naționale, iar ceea ce o face dificil de combătut este capacitatea continuă de transformare.
„Crima organizată speculează toate oportunitățile legale, sociale sau economice ale unui areal, motiv pentru care aceasta este într-o continuă transformare. Modul în care funcționează crima organizată este dificil de înțeles având în vedere faptul că majoritatea activităților sunt efectuate în clandestinitate, la adăpost de posibilitatea detectării lor de către autorități. De cele mai multe ori sunt identificate sau măsurate doar efectele unor activități infracționale, fără a putea decela între acestea și faptele infracționale în sine. Evoluția societății, libera circulație, globalizarea și progresul tehnologic constituie de departe factori care modelează formele sub care se obiectivează criminalitatea organizată la un anumit moment. Activitatea infracțională este flexibilă și dinamică, prin aceasta fiind identificate și puse în aplicare în mod constant noi metode de acțiune. Schimbarea, reconfigurarea și specializarea sunt activități constante pentru grupurile de crimă organizată, având în vedere că prin acestea sunt asigurate beneficii permanente la costuri avantajoase”, se arată în raportul de activitate al DIICOT pe anul 2018.
