The Economist explorează ce înseamnă prăbușirea monedei ruse din perspectiva capacității lui Vladimir Putin de a purta războiul?
<< Rubla Rusiei valorează acum mai puțin decât un singur cent: în 14 august, a scăzut sub valoarea de 100 în raport cu dolarul american. Moneda se află la cea mai mică valoare a sa de la imediat după invazia Ucrainei și a devenit una dintre cele mai slabe monede din lume în acest an, fiind depășită doar de „colegii” săi cu probleme permanente, precum peso-ul argentinian, bolivarul venezuelean și lira turcească.
Până la sfârșitul zilei, Banca Rusiei a anunțat că va organiza o ședință de urgență pe 15 august. Se așteaptă ca oficialii să crească ratele dobânzilor. Este prima dată, de la etapele timpurii ale invaziei, când factorii de decizie au fost nevoiți să acționeze în grabă. De ce s-a prăbușit moneda și ce înseamnă acest lucru din perspectiva capacității lui Vladimir Putin de a purta războiul? (UPDATE: În ședința de urgență din 15 august, banca centrală rusă a majorat dobânzile cu 3,5 puncte procentuale, la 12%).
De multe ori, prăbușirea monedei este declanșată de investitorii internaționali nervoși sau de capitalul intern care fuge. Cu toate acestea, tranzacționarea rublei, în special în raport cu dolarul, rămâne redusă. Sancțiunile și controalele asupra capitalului au lăsat Rusia izolată de sistemul financiar internațional. Prin urmare, în loc să reflecte opinia agregată a mii de speculanți, comportamentul rublei reflectă modelul economic clasic, acționând ca un barometru pentru fluxul relativ al exporturilor din țară (care aduc valută străină), în comparație cu importurile (care trebuie plătite cu aceste venituri).
De când grupul G7 al marilor țări bogate a impus un plafon de preț de 60 de dolari pentru petrolul rusesc, în decembrie, valoarea exporturilor a scăzut. Veniturile Rusiei au fost cu 15% mai mici în termeni de dolari, din ianuarie până în iulie, decât în aceeași perioadă a anului trecut, lucru explicat doar parțial de un preț mai mic al petrolului la nivel global. Importurile au crescut pe măsură ce guvernul poartă războiul și cumpără bunuri necesare pentru acest lucru. În primele șapte luni ale anului, excedentul contului curent al Rusiei, un indicator care măsoară cât de multă valută străină primește țara în comparație cu cât cheltuie, a scăzut cu 86%, la 25 miliarde de dolari.
Pe de o parte, acest lucru sugerează că plafonarea prețului petrolului are impact. Încercările de a evita această politică – prin metode legate de costurile de transport sau transferul de mărfuri în „flote din umbră” – nu compensează faptul că sunt forțați să vândă unele cantități de petrol la un preț redus. Cu toate acestea, pe de altă parte, sugerează că Rusia găsește modalități de a continua să importe bunuri. De exemplu, exporturile Germaniei către vecinii mai prietenoși ai Rusiei au crescut brusc și în mod suspicios.
O monedă ieftină crește valoarea rublei din veniturile guvernului provenite din petrol, dar crește și costul importurilor. În iunie, Andrei Belousov, viceprim-ministru al Rusiei, a afirmat că valoarea rublei la momentul respectiv, de 80-90 ruble per dolar, era cea mai bună pentru bugetul țării, exportatori și importatori. Când rubla era mult mai puternică, anul trecut, datorită veniturilor din petrol, guvernul rus era bucuros să o prezinte ca pe o dovadă că sancțiunile occidentale nu reușeau. Această încredere a fost acum înlocuită de îngrijorare. Pe 14 august, Maxim Oreșkin, consilier al lui Putin, a scris un articol subliniind importanța unei ruble puternice și învinuind banca centrală pentru căderea monedei.
Nu este clar cât de mult poate face Banca Rusiei pe termen scurt. Izolarea țării înseamnă că ratele mai ridicate ale dobânzilor nu vor reuși să atragă „bani fierbinți” (fonduri speculative aflate în căutare de randamente pe termen scurt). În schimb, accentul va fi pus pe capitalul rus, care acum este în pericol să fugă. Consolidarea controlului asupra capitalului, introdusă în 2022 și relaxată puțin în acest an, ar putea opri fluxul, dar ar dura ceva timp ca să aibă un impact.
Intervenția directă în piețele valutare este o altă opțiune. Banca centrală a redus deja achizițiile de valută străină. Potrivit unei norme bugetare, Rusia obișnuia să cumpere alte valute în schimbul rublelor dacă avea un surplus de venituri din petrol și gaze, pentru a-și constitui rezerve. Pe 9 august, această regulă a fost abandonată. Conform datelor oficiale, țara avea rezerve de valută străină de 587 miliarde de dolari la începutul lui august, sugerând că banca centrală are resursele necesare pentru a susține valoarea rublei, dacă dorește. Problema este că aproximativ 300 de miliarde de dolari din aceste rezerve sunt blocate de către Vest.
Situația aceasta pune guvernul în fața unei alegeri. Ar putea reduce cheltuielile, inclusiv cele cu forțele armate, pentru a diminua importurile. În mod alternativ, și cel mai probabil, economia civilă va suferi consecințele. Inflația în creștere și ratele dobânzilor mai mari vor slăbi puterea de cumpărare a cetățenilor de rând din Rusia, forțându-i să cumpere mai puține bunuri străine. Astfel, soarta economiei Rusiei nu va fi decisă de judecățile finanțatorilor internaționali, ci de adâncimea agresiunii lui Putin. Este o situație mult mai nefericită în care să fii prins. >>
Argumente emoționale și argumente reci. De ce se impun super-umilirea și zero milă față de Rusia
