Experții avertizează cu privire la o nouă normalitate, în care aprovizionarea cu alimente – și prețurile – ar putea fi zdruncinate mai des, scrie The New York Times.
<< În timp ce rata inflației prețurilor la alimente scade în Statele Unite și în Europa, analiștii avertizează asupra unei noi ere de volatilitate a prețurilor la produsele alimentare la nivel mondial, generată de o serie de amenințări care se vor combina în moduri fără precedent.
Potrivit analiștilor, o combinație de calamități – condițiile meteorologice extreme, faptul că Rusia a tăiat aprovizionarea cu cereale din Ucraina și dorința tot mai mare a unor țări de a ridica bariere protecționiste în calea comerțului cu alimente – a făcut ca rezervele de alimente să fie mai vulnerabile și mai puțin pregătite să absoarbă orice perturbare, spun analiștii.
„Aceasta este noua normalitate acum, cu mai multă volatilitate și imprevizibilitate, fie că este vorba de prețurile materiilor prime sau de prețurile alimentelor”, a declarat Dennis Voznesenski, analist de mărfuri la Rabobank din Sydney, Australia.
Chiar și în lipsa unor perturbări majore, prețurile alimentelor pot fi variabile, iar în prețul unei pâini intervin mulți factori.
Luna trecută, Rusia s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră, care permitea exporturile agricole ucrainene pe mare. Indicele prețurilor la alimente al Organizației Națiunilor Unite a crescut în iulie, întrerupând tendința de scădere pe care o avea de câteva luni, din cauza unui salt al prețurilor la uleiul vegetal, determinat în parte de îngrijorările legate de lipsa semințelor de floarea-soarelui din Ucraina.
Seceta din India, Indonezia și din alte țări exportatoare de alimente din Asia a dus la recolte mai mici. Confruntate cu consumatorii indignați de prețurile tot mai mari, guvernele au interzis exportul de alimente critice, provocând noi perturbări. De la sfârșitul lunii iunie, prețul unui reper asiatic pentru orez a crescut cu 25%, potrivit Asociației exportatorilor de orez din Thailanda.
Alți factori exercită presiuni asupra prețurilor de pe rafturile supermarketurilor, inclusiv costurile mai mari cu forța de muncă, deoarece lucrătorii încearcă să țină pasul cu inflația. Iar producătorii de alimente descoperă că, într-un mediu de creștere a prețurilor, le pot ridica și mai mult pentru a-și mări profiturile.
Comparativ cu începutul anului 2020, prețurile de consum ale alimentelor au crescut cu aproximativ 30% în Europa și cu 23% în Statele Unite.
Perturbările au avut un impact negativ disproporționat asupra micilor fermieri și a persoanelor care trăiesc în țările cu venituri mici, lăsând în același timp lumea vulnerabilă la viitoarele tulburări. Anul trecut, peste 700 de milioane de persoane s-au confruntat cu foametea, iar 2,4 miliarde de oameni nu au avut acces pe tot parcursul anului la hrană suficientă și nutritivă, potrivit Organizației Națiunilor Unite.
„Acumularea șocurilor din ultimii ani a pus țările într-o situație foarte, foarte proastă”, a declarat Maximo Torero, economistul șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. „Dacă un alt șoc vine astăzi, sincer, nu știu cum vor face față”.
Vremea extremă
În acest an, vremea severă a fost principalul factor de perturbare a prețurilor la alimente, a declarat Hiral Patel, șeful departamentului de cercetare durabilă și tematică de la Barclays din Londra.
Valurile de căldură au doborât recorduri în China, incendiile de vegetație au făcut ravagii în sudul Europei și în nordul Africii, iar luna iulie a fost cea mai fierbinte lună din lume înregistrată vreodată.
În Pakistan, unde inundațiile catastrofale din 2022 au distrus o mare parte din recoltele țării, rata anuală a inflației prețurilor la alimente a ajuns la aproape 49% în luna mai, potrivit Programului alimentar mondial al Națiunilor Unite.
Meteorologii avertizează că Pământul ar putea intra într-o perioadă multianuală de căldură excepțională, determinată de emisiile de gaze cu efect de seră și de revenirea fenomenului El Niño, un model meteorologic ciclic.
„Există șanse crescute de pierderi simultane de recolte în diferite părți ale lumii”, a spus Patel.
Comisia Europeană a revizuit recent în scădere previziunile privind randamentul culturilor din Europa, inclusiv al grâului moale și al orzului de primăvară, din cauza „condițiilor mult mai uscate decât în mod obișnuit” în mari părți ale continentului.
Reducerea producției de alimente într-o regiune timp de un an nu contează de obicei prea mult pe o piață flexibilă și dinamică, a declarat Joseph Glauber, cercetător senior la International Food Policy Research Institute. Problema apare atunci când recoltele sunt distruse timp de câțiva ani la rând pe mai multe piețe – de exemplu, din cauza secetei.
„Acestea ar putea crea o volatilitate mult mai mare în viitor – este una dintre incertitudinile legate de schimbările climatice”, a spus Glauber. Secetele persistente „ar putea duce la deficite regionale și, în condițiile în care țările sărace nu-și pot permite prețuri mai mari, la probleme de securitate alimentară”.
Războiul din Ucraina
Luna trecută, când președintele Rusiei, Vladimir Putin, a lăsat să expire acordul privind cerealele din Marea Neagră, iar apoi armata sa a atacat depozitele de cereale din Ucraina, prețul grâului a crescut, ceea ce, la rândul său, a ridicat prețurile la porumb și soia. Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-șef al Fondului Monetar Internațional, a estimat recent că sfârșitul acordului ar putea duce la o creștere a prețurilor la cereale cu 10 până la 15 procente.
Deși este un salt semnificativ, acesta este mai mic decât creșterea bruscă a prețurilor din primele săptămâni ale războiului.
Acest lucru este generat de faptul că fermierii ucraineni cultivă mult mai puțin în prezent. De asemenea, Ucraina și-a sporit capacitatea de a exporta cereale pe calea ferată și pe râuri, dar aceste rute alternative costă mai mult, a declarat Voznesenski de la Rabobank. Iar aceste rute nu sunt imune la atacuri sau la vremea severă, inclusiv secetă.
„Nu putem prezice ce va face Putin mâine”, a spus Voznesenski. „Nu poți spune când un guvern va pune o restricție la export”. O creștere a intervenției guvernelor în aprovizionarea cu alimente „va crea mult mai multă imprevizibilitate”, a adăugat el.
Protecționismul comercial
Volatilitatea prețurilor la alimente a încurajat unele guverne să recurgă la restricționarea comerțului pentru a păstra stocurile prețioase de alimente mai aproape de casă.
Luna trecută, India, cel mai mare furnizor de orez din lume, a emis o interdicție de export pentru orezul alb non-basmati. India a impus anul trecut o taxă de export de 20% pentru acest orez, dar exporturile au continuat să crească din cauza problemelor geopolitice și a condițiilor climatice extreme din alte țări, a declarat guvernul indian. Vineri, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a raportat că prețurile orezului în iulie au crescut cu aproape 20 de procente față de anul precedent, împingând indicele său de preț al orezului la cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.
India nu este singura care ia astfel de măsuri. În general, numărul de restricții sau de creșteri de taxe asupra exporturilor de alimente a crescut cu 62% față de anul trecut, potrivit Global Trade Alert, o organizație non-profit cu sediul în Elveția. La nivel mondial, sunt în vigoare 176 de restricții la exportul de alimente, furaje sau îngrășăminte.
Economiștii și experții în comerț au avertizat împotriva acestor tipuri de politici. Deși pot proteja consumatorii locali de inflația alimentară pe termen scurt, ele agravează în cele din urmă tipurile de penurie alimentară globală pe care guvernele încearcă să le atenueze.
În cadrul unui summit recent privind securitatea alimentară găzduit de Organizația Națiunilor Unite la Roma, Ngozi Okonjo-Iweala, directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului, a îndemnat țările să respingă protecționismul și să se orienteze către un comerț mai deschis pentru a rezolva problema penuriei de alimente.
Pentru multe țări, problema a fost înrăutățită de valoarea slabă a monedelor lor în comparație cu dolarul american, ceea ce le împiedică să cumpere la fel de multe produse de bază denominate de dolari ca înainte.
Costuri invizibile
Pe măsură ce producătorii de alimente se confruntă cu mai multe riscuri de aprovizionare, cresc și cheltuielile aferente. O mare parte din costul alimentelor pe care le consumăm acasă provine din cheltuielile de transport și din alte cheltuieli cu care se confruntă companiile alimentare – nu doar din costul de bază al cultivării grâului sau al zahărului. Și unele dintre aceste costuri neagricole sunt, de asemenea, în creștere.
Companiile sunt nevoite să cheltuiască bani pe polițe de asigurare pentru a face față condițiilor meteorologice nefavorabile și să investească în noi furnizori pentru a-și face afacerile mai rezistente.
Seceta persistentă a scăzut nivelul apei pe rutele cheie de transport maritim, inclusiv pe Canalul Panama și pe râul Rin din Europa, obligând transportatorii să își reducă încărcăturile sau să găsească alte rute.
Și mai există și costul eforturilor de sustenabilitate, în timp ce țările încearcă să atingă obiectivele de emisii nete zero. Per total, au crescut riscurile ca prețurile alimentelor să rămână ridicate sau să oscileze mai mult.
„Există o serie de noi șocuri externe”, a declarat Patel de la Barclays. „Gama de factori face și mai dificil de prezis cât de volatilă va fi pe viitor”. >>
