Pe măsură ce amenințarea rusă crește, aliații occidentali iau în considerare conscripția sau serviciul militar obligatoriu, notează Politico.eu.
<< Nu mai este atât de mult vorba despre recrutarea de noi soldați, cât despre convingerea celor aflați deja în serviciu de a nu renunța.
În această săptămână, ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, a prezentat un plan de păstrare a talentelor pentru a încuraja personalul militar să rămână în uniformă.
Acest demers vine la câteva zile după ce un raport anual, înaintat parlamentului german, arăta că în 2023 aproximativ 1.537 de soldați au părăsit Bundeswehr-ul, reducându-i efectivele la 181.514 persoane.
„Aceste discuții există acum în toate capitalele, în toate democrațiile care au armate profesioniste, fără conscripție”, a declarat, luni, Lecornu, menționând Regatul Unit și Statele Unite.
„La reuniunile NATO, putem vorbi despre echipament, dar acum vorbim și despre … nivelul de retenție”, a adăugat el.
Pe măsură ce Europa se reînarmează, ca reacție la războiul din Ucraina, țări precum Croația iau în considerare reintroducerea conscripției. Altele, cum ar fi Danemarca, plănuiesc să o extindă pentru a include și femeile. Germania a renunțat la conscripție în 2011, dar cu mulți membri ai armatei care ajung la vârsta de pensionare, a revenit discuția despre reintroducerea unui fel de sistem de serviciu național.
Pentru țările care se bazează pe armate profesioniste, provocarea constă în a face atractive forțele armate – lucru dificil de realizat în perioade de șomaj scăzut, competiție acerbă din partea sectorului privat și utilizarea largă a lucrului la distanță.
Nu este vorba doar de bani
În Franța, personalul militar rămâne în armată în o medie cu un an mai puțin decât obișnuia. În Marea Britanie, există un deficit anual de recrutare de 1.100 de oameni – echivalentul a două batalioane de infanterie – chiar dacă guvernul a externalizat recrutarea către firma privată Capita.
Banii chiar joacă un rol în încurajarea oamenilor să rămână. Una dintre măsurile emblematice ale planului francez este de a crește pensiile de retragere prin integrarea de bonusuri; salariile sunt și ele mărite. Dar problema este că condițiile de serviciu pur și simplu nu sunt atât de atractive, cu ore suplimentare cronice, absențe de acasă de câteva luni și perioade de recuperare în mod frecvent ratate.
„Problema nu este recrutarea, ci retenția, trebuie să reținem și familiile”, a declarat amiralul Lisa Franchetti, șeful operațiunilor navale ale Marinei SUA, la o conferință în Paris, la începutul acestui an.
În Polonia, noul guvern a anunțat, la începutul acestui an, creșteri salariale de aproximativ 20% în efortul de a păstra trupele. Salariul minim lunar pentru un soldat crește de la 4.960 de zloți (1.150 de euro) la 6.000 de zloți. În contextul amenințării tot mai mari din partea Rusiei, armata poloneză a crescut de la 95.000 de persoane în 2015 la 215.000 în acest an.
Planul francez include ajutor pentru găsirea unei locuințe și accesarea serviciilor de sănătate și îngrijirea copiilor. Cuplurile în care ambii lucrează în cadrul Ministerului Forțelor Armate, chiar dacă unul este civil, își vor putea transfera posturile împreună.
„Aș prefera să avem mai puține recrutări pentru a îmbunătăți retenția decât să continuăm o explozie de recrutare în care numărul persoanelor rămase scade constant”, a declarat Lecornu.
În Germania, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării naționale, guvernul dorește să ajungă la 203.000 de membri în forțele armate până la începutul anilor 2030, dar recrutarea crește lent.
Comisarul special pentru forțele armate, din Bundestag, Eva Högl, a declarat că reinstaurarea unei forme de conscripție este o modalitate de a inversa tendința, dar vizarea femeilor este o mișcare mai evidentă pentru a opri declinul, deoarece aici potențialul este „departe de a fi epuizat”, a scris aceasta.
Legislația adoptată anul trecut își propune să facă mai atractive condițiile, inclusiv mai mult sprijin pentru îngrijirea copiilor și pensii de retragere mai mari.
Problemele nu sunt doar legate de orele de lucru, ci și de infrastructura de bază. „Când vizitez trupele, nu mai aud că lipsesc căștile și vestele de protecție – ci dulapurile”, a scris Högl în raportul anual.
Potrivit lui Högl, renovarea cazărmilor și a unităților militare va costa în jur de 50 de miliarde de euro – echivalentul a jumătate din totalul fondului special creat de guvern pentru actualizarea forțelor sale militare în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. >>
Ceea ce a pierdut Putin la aceste alegeri este mai însemnat decât ceea ce anunță el că a câștigat
