În pragul acestui an electoral, un sondaj realizat de IRES relevă faptul că tinerii au tot mai puțină încredere în politică. Dacă la alegerile parlamentare din 2020, doar unul din patru tineri români a votat, așteptările pentru prezența lor la vot în 2024 sunt și mai mici.
Societatea românească, în general, este marcată de neîncredere generalizată față de politicǎ și față de cei care îi reprezintă interesele în instituții.
„Când politica a devenit o simplă târguială pe funcții, nu e de mirare că 90% dintre tineri nu au încredere în politicieni. Iar când 70% dintre ei s-au gândit să emigreze, e un semn că statul a eșuat în a comunica, a înțelege și a găsi un răspuns la nevoile noilor generații.
Să nu ne mirăm atunci că 2 din 3 tineri care au votat acum 4 ani își vor schimba opțiunea de vot. Lipsa de speranță e ingredientul perfect pentru negarea ofertei partidelor care au ratat șansa de a moderniza România la 18 ani de la intrarea în UE și reorientarea spre altele noi, cu un mesaj alternativ”, comentează Dan Jurcan, sociolog în echipa IRES.
În tot acest context, inițiativa Tinerii Votează a dorit să radiografieze modul în care tinerii din România se raportează la politică, sǎ afle care sunt aşteptǎrile de la
alegeri și cum se proiectează ei în acest an electoral, urmând să dezvolte câteva proiecte care să îi încurajeze pe tineri să-și exercite dreptul de vot și să militeze pentru includerea priorităților lor pe agenda electorală a competitorilor electorali.
Care sunt îngrijorările tinerilor
Lipsa oportunităților pe piața muncii (15%), calitatea slabă a educației (14%), viciile (consumul de droguri, de alcool) (13%) și inflația/nivelul de trai/neajunsurile financiare (13%)
Care este sentimentul general de încredere existent la nivelul tinerilor cu privire la instituțiile din România?
Mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă și foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată
(50%), NATO (50%).
Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică – în care au multă și foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) și poliția (41%).
Presa conduce în lista instituțiilor creditate cu cea mai mică încredere – doar 14% dintre tinerii din România spun că mai au multă și foarte multă încredere în mass-media. Este urmată de Președintele României (11%), de Guvernul României (9%) și de Parlamentul României (9%). La fel ca și în cazul sondajelor din ultimii ani care au urmărit măsurarea încrederii românilor în instituții, și în acest studiu partidele sunt pe ultimul loc; doar 4% dintre participanții la sondaj declară că au multă și foarte multă încredere în acestea.
Mai mult de o treime dintre tineri au încredere în foarte mică măsură sau chiar deloc în democrația din România, iar alți 4 din 10 au încredere în mică măsură.
Votul ca protest
Dintre aspectele de care țin cont atunci când votează, trei sunt cele care se disting a fi dominante.
Alegerea „răului cel mai mic” este un aspect indicat de peste 4 din 10 respondenți, urmat de profilul candidatului – aspect important pentru 39% dintre intervievați și de activitatea partidului care susține candidatul (38%). Doar un sfert (26%) țin cont de ideologia cu care se identifică și unul din cinci are în vedere programul electoral al partidului sau al candidatului.
Dintre participanții la studiu care au votat și la alegerile parlamentare din 2020, doar 18% spun că își vor menține la scrutinul similar din 2024 aceeași opțiune de vot exprimată în urmă cu patru ani, în timp ce 65% susțin că opțiunea din 2024 va fi diferită de cea din 2020. 8% sunt încă indeciși.
Studiul IRES a fost realizat, telefonic, în perioada 9-14 martie 2024 pe un eșantion de 800 de tineri între 18 și 35 de ani, eroarea maximă tolerată fiind de +/-3,5%.
