Nouăzeci la sută dintre europeni consideră că liderii din mediul de afaceri ar trebui să fie la fel de responsabili în fața publicului precum cei din mediul politic. Niciodată comportamentul corporativ nu a fost supus unei mai mari supravegheri și nu a fost mai crucial pentru succesul afacerilor decât acum. Totodată, 89% din europeni sunt de acord că brandurile și afacerile ar trebui să facă mai mult pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi în Europa. În același timp, 81% dintre europeni cred că afacerile din regiune vor avea nevoie de o economie circulară, conform studiul pan-european „The Truth about New Europe”.
Bazându-se pe 27.000 de interviuri, alături de previziunile a 62 de lideri de afaceri, futuriști, universitari și jurnaliști, studiul relevă forma „visului european” și implicațiile acestuia pentru viitorul comerțului global, al culturii și al creativității.
Dacă România ar fi condusă de un brand, nu de politicieni, acesta ar fi BMW
O caracteristică a românilor este, potrivit sondajului, deschiderea față de tehnologie și inteligența artificială. 63% dintre ei sunt de acord că „oamenii își pot îndeplini adevăratul potențial doar cu ajutorul tehnologiei”, comparativ cu 50% dintre europeni, și au mai multă încredere în inteligența artificială decât restul Europei; 41% fiind dispuși să lase calculatorul să ia mai multe decizii zilnice în locul lor, comparativ cu doar 34% dintre europeni, informează Republica.ro.
Dacă ar fi ca țara să fie condusă de un brand, nu de politicieni, majoritatea respondenților români ar alege ca acesta să fie BMW, în timp ce majoritatea europenilor ar alege Google. „Răspunsul are sens în condițiile în care, pentru români, mașina este una dintre cele mai prețuite posesiuni”, crede Andrei Florian, Culture & Insight Manager, McCann Worldgroup Romania.
„În viitor, este probabil să fie nevoie să părăsesc Europa pentru a avea o viață mai bună”
Unu din trei europeni spun că este probabil să trebuiască să părăsească regiunea în viitor pentru a avea o viață mai bună. Acest procentaj crește la 43% pentru generația Z și 48% pentru cei care se identifică ca fiind minoritari.
Într-o eră de criză economică, jumătate dintre europeni se îngrijorează că „nu își pot asigura suficientă hrană pentru ei sau pentru familiile lor”. De fapt, majoritatea oamenilor din Spania, Polonia, Portugalia și Turcia se tem de securitatea alimentară. În același timp, europenii cer o mai mare justiție în întreaga regiune.
În căutarea liderilor
Când li s-a oferit opțiunea de a selecta orice persoană (vie, istorică sau fictivă) pentru a reprezenta regiunea, 6 din primele 10 persoane pe care europenii le-ar alege sunt figuri istorice:
- Napoleon Bonaparte
- Regina Elisabeta a II-a
- Angela Merkel
- Leonardo da Vinci
- Emmanuel Macron
Aceste persoane oferă modele pentru ceea ce caută europenii în leadership, dar sugerează și o lipsă de leadership în Europa contemporană.
Europenii sunt divizați în privința surselor de inspirație. Când li s-a cerut să aleagă din trecut, prezent sau viitor, unde văd ei epoca de aur a Europei, majoritatea europenilor – 54% – consideră că epoca de aur a Europei a trecut. În timp ce în Danemarca, România, Irlanda, Suedia, Finlanda și Portugalia, majoritatea oamenilor cred că epoca de aur a Europei are loc acum sau încă nu a venit.
Ce țară europeană este cea mai probabilă sursă de tendințe pentru viitor?
Toate privirile sunt îndreptate către Germania ca sursă de tendințe regionale, cu alte două state membre ale UE clasate în primele 5: Franța și Suedia.
- Germania
- Franța
- Marea Britanie
- Suedia
- Norvegia
La final de top 5 se află două state non-UE, Regatul Unit și Norvegia, în ciuda recentei plecări a primului din piața comună.
Când au fost întrebați, în cadrul unui sondaj, ce rol cred că va juca în viitor țara lor pe scena globală, cetățenii celor mai multe țări europene au spus că acela de adept (follower). În Franța, Marea Britanie și Turcia, cel mai întâlnit răspuns a fost acela de lider, în Germania și Suedia cel de binefăcător, iar în Cehia, în mod neașteptat, cel de bufon.
În România, răspunsul cel mai des întâlnit, fără a fi majoritar însă, a fost, conform autorilor studiului, victimă.
Mai multe detalii legate de studiu găsiți pe Republica.ro.
