Mai mulți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii iau în calcul declanșarea procedurii de revocare a Liei Savonea din funcția de președinte al CSM, au declarat pentru Ziare.com surse din magistratură.
Un astfel de demers este fără precedent în istoria CSM.
Sursele citate au explicat că demersul poate fi inițiat de 7 membri ai CSM, din totalul de 19, iar propunerea ar putea ajunge la votul Plenului. „Se încearcă strângerea a 7 semnături, iar apoi este nevoie de votul a 10 membri, iar Lia Savonea ar putea fi revocată,” spun sursele din magistratură.
În ultima vreme, poziția Liei Savonea în CSM este din ce în ce mai fragilă, ca urmare a scandalurilor mediatice în care a fost implicată. „În urmă cu două săptămâni, 10 membri CSM au votat pentru amânarea discutării numirii Adinei Florea la șefia Secției Speciale„, spun sursele citate de Ziare.com. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost convocat pentru marți, 8 octombrie, la ora 10.00, pentru rediscutarea numirii Adinei Florea.
Care este procedura de revocare a șefului CSM
Procedura revocării șefului CSM este prevăzută în Legea 317/2004 privind CSM.
„Revocarea din funcția de președinte sau vicepreședinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a) – g), se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și se dispune prin votul majorității Plenului Consiliului, în prezența a cel puțin 2/3 dintre membrii săi. Hotărârea Plenului se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată,” prevede actul normativ.
Hotărârea de revocare poate fi contestată la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți.
Ce i se reproșează șefei CSM
Sursele citate au explicat pentru Ziare.com că Savonea ar fi ignorat în ultima perioadă competențele membrilor CSM, ale secțiilor și ale Plenului, și ar fi intervenit mediatic în interes propriu.
„Savonea a intervenit mediatic inclusiv în dezbateri legate în numiri politice, așa cum a fost cazul propunerii de numire a Danei Gîrbovan la șefia Ministerului Justiției,” explică sursele citate.
De exemplu, la sfârșitul lunii august, Secția pentru judecători a CSM a condamnat public faptul că președintele Klaus Iohannis a respins „în integralitate” remanierea propusă de premierul Viorica Dancila susținând că propunerile primite sunt inacceptabile.
Trei membri ai Secției pentru judecători din CSM s-au delimitat atunci de această poziție.
În plus, Lia Savonea ar fi insultat instituțiile internaționale prin pozițiile publice avute, susțin sursele din magistratură. Aceastea fac trimitere la critica șefei CSM privind rapoartele GRECO, ale Comisiei de la Veneția sau ale Comisiei Europene (Raportul MCV).
„Reiterez, pe această cale, nevoia unei dezbateri profunde și nu doar de suprafață, cu atât mai mult cu cât Consiliul Superior al Magistraturii va analiza, așa cum a făcut-o și cu prilejul publicării altor rapoarte, cum ar fi cel al Comisiei de la Veneția sau raportul MCV, și prezentul Raport GRECO, sub toate aspectele, inclusiv al celor ce conțin erori factuale evidente,” arăta Savonea, într-un comunicat de presă de la sfârșitul lunii iulie.
Nu în utimul rând, este vorba și despre scandalul mediatic în cazul modificării Legii ANI, demarat de CSM, modificări legislative de care ar putea profita și Lia Savonea.
De menționat că două asociații de magistrați au solicitat demisia Liei Savonea din CSM, săptămâna trecută, în acest caz.
Modul în care președintele CSM a încercat să propună Parlamentului modificarea acestei legi nu au fost lămurite pe deplin de șefa CSM.
Nu este clar de ce Lia Savonea i-a trimis propunerile legislative senatorului PSD, Robert Cazanciuc, și nu a făcut acest demers prin Ministerul Justiției. Acest detaliu a fost făcut public chiar de Cazanciuc, într-o declarație pentru Europa Liberă.
„Eu am dorit simplificarea modului de depunere a declarațiilor de avere și de interese. De aceasta inițiativă a auzit CSM-ul, care a întrebat instanțele de judecată cum ar trebui depuse și completate. Am primit propunerile lor, dar nu le pot face publice, deoarece nu am depus încă inițiativa legislativă„, declara Robert Cazanciuc.
Asta în contextul în care Legea 317/2004 privind CSM stabilește clar procedura: „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiției cu privire la necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiției.„
Sursa: Ziare.com
