Universul.net: Săptămâna trecută, a început campania anuală de împăduriri. Cât de mulți copaci vor fi plantați? Este suficient, având în vedere amploarea defrișărilor și tăierilor ilegale de pădure din România?
Teodor Țigan, director al Regiei Naționale a Pădurilor, ROMSILVA: În anul 2021 se vor regenera 12670 hetare, dintre care 8037 regenerări naturale şi 4633 regenerări artificiale. Vor fi completări în plantaţii pe 1973 hectare şi se vor reface 490 hectare plantaţii calamitate în anii anteriori. Se vor planta în cele două campanii și 32 milioane de puieţi. Pentru împăduriri sunt alocaţi 200 milioane lei. Romsilva plantează toate suprafeţele neregenerate, în termen de 2 ani, conform Codului Silvic.
În această campanie intră și perdelele forestiere? Ce suprafață?
Teodor Țigan: În campania de primăvară se vor planta șapte de perdele de protecţie A2, ultimele expropiate conform legilor în vigoare.
De ce înaintează atât de lent realizarea perdelelor forestiere, un proiect extrem de necesar, printre altele și pentru că poate preveni înzăpezirea principalelor drumuri?
Teodor Țigan: Pentru realizarea sistemului național al perdelelor forestiere de protecție ROMSILVA are calitatea de expropriator, în numele statului român, al terenurilor pe care se înființează perdele forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale. Până în prezent există proiecte tehnice pentru 34 obiective. Suprafața totală pe care urmează să fie înființate aceste perdele este de 650 de hectare.
ROMSILVA a încheiat contracte de prestări de servicii de cadastru pentru 31 obiective cu suprafața totală de aproape 600 de hectare și contracte de servicii de evaluare a terenurilor ce fac obiectul exproprierii și de stabilire a despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor acestora pentru 32 obiective cu suprafața totală de peste 500 de hectare.
De asemenea, au fost încheiate contracte de prestări de servicii de consultanță juridică pentru 27 obiective, cu suprafața totală de peste 500 de hectare. Pentru diferența de obiective procedurile de achiziție sunt în derulare, la nivelul direcțiilor silvice.
În vederea consemnării sumelor aferente despăgubirilor pentru proprietarii expropriați a fost perfectată o convenție cu o bancă care a deschis conturile necesare operațiunilor.
Durata de realizare a exproprierii terenurilor necesare înființării perdelelor forestiere de protecție este influențată, în principal, de lipsa informațiilor legate de proprietarii sau deținătorii legali ai proprietăților funciare, de existența la nivelul localităților a unor proiecte de dezvoltare urbanistică care vor fi afectate de realizarea perdelelor, dar și de opoziția autorităților locale față de realizarea acestor proiecte.
Cât se taie în prezent din pădurile aflate în proprietatea statului? Cum sunt aceste cifre prin comparație cu anii anteriori?
Teodor Țigan: Recoltarea masei lemnoase din pădurile proprietate publică a statului administrate de către ROMSILVA se face cu respectarea strictă a prevederilor amenajamentelor silvice. Volumul stabilit pentru recoltare ține cont de necesitatea asigurării condițiilor pentru asigurarea sustenabilității administrării acestor păduri; astfel acesta este mai mic decât volumul acumulat de păduri prin creșterea acestora și este programat în așa fel încât să asigure continuitatea unor recolte aproximativ egale pentru perioade îndelungate, respectiv pentru următorii de ani.
Situația volumelor exploatate anual este publică, fiind publicată în rapoartele INS, iar pentru ultimii cinci ani aceasta este prezentată în acest tabel, pe care vi-l pun la dispoziție:
| Anul | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
| Volum (mii m³) | 8.589 | 9.536 | 9.596 | 9.447 | 9.250 |
Precizăm că, posibilitatea anuală a pădurilor proprietate publică a statului este de 11,5 milioane m3.Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA işi propune să recolteze anual 9,5 milioane m3.
Cât din această cantitate se exportă? Este în creștere față de anii trecuți?
Teodor Țigan: Valorificarea masei lemnoase recoltată din pădurile administrate de ROMSILVA se face cu respectarea prevederilor legale privind asigurarea concurenței către operatori economici din țară. Romsilva nu derulează operațiuni comerciale de export cu lemn.
România importă lemn? Cât?
Teodor Țigan: Vă pot pune la dispoziție datele oficiale, pentru a vedea cifrele exacte, (publicăm câteva din aceste tabele la finalul interviului – n.r.), dar ce vă pot spune ca informații generale este că importul de rășinoase a crescut cu 50% în 2020, față de 2019 și a ajuns ajung la aproape 1,5 milioane de metri cubi. Importul din țări UE a crescut cu 25%, de exemplu. În această perioadă, cele mai mari creșteri ale importurile au fost cele din Germania și Cehia, care s-au dublat, față de 2019. Cea mai mare creștere la importuri, însă, a fost la lemn dintr-o țară europeană, dar nu din UE, Belarus. Importurile din Belarus au crescu de cinci ori.
Cum mai stăm cu tăierile și defrișările ilegale? Ați reușit să țineți fenomenul sub control?
Teodor Țigan: Pentru terenurile proprietate publică a statului administrate de Romsilva nu putem vorbi despre defrișări ilegale. Defrișările reprezintă îndepărtarea vegetației de pe terenuri pentru care este aprobată schimbarea destinației acestora în vederea realizării unor obiective reglementate de Codul Silvic.
Dacă discutăm de tăierile ilegale trebuie spus că acestea sunt generate în principal de situația economică generală a populației, cu precădere în cazul comunităților cu mijloace precare de subzistență situate în zonele rurale.
Fenomenul tăierilor ilegale cunoaște o evoluție continuă în ceea ce privește amploarea acestor însă este departe de percepția subiectivă a societății civile. Astfel volumul materialului lemnos tăiat prin fapte ilicite a crescut în perioada ce a urmat declanșării procesului de restituire a proprietăților forestiere, concomitent cu mărimea suprafeței pădurilor ce au fost retrocedate în baza legilor succesive ce au reglementat acest proces. Dacă ne referim la proprietatea publică a statului volumul de lemn tăiat ilegal are o evoluție mai puțin spectaculoasă și este evidențiat în acest tabel:
| Anul | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
| Volum tăiat ilegalm³ | 47.788 | 47.713 | 31.706 | 35.540 | 42.346 |
Având în vedere datele prezentate considerăm că putem vorbi despre un fenomen pe care îl stapânim, amploarea acestor tăieri fiind absolut normală. Precizez încă odată că mă refer strict la pădurile aflate în proprietatea statului român pe care Romsilva le administrează.
Care sunt rezultatele obținute până acum în urma demarării inițiativelor SUMAL și Inspectorul pădurii, din punctul dumneavoastră de vedere? Sunt întemeiate criticile formulate de mai multe organizații de mediu?
Teodor Țigan: Operaționalizarea aplicației informatice SUMAL 2.0 aduce unele schimbări în urmărirea sistemului de trasabilitate a materialului lemnos. Aceasta aduce noutăți față de vechea aplicație în ceea ce privește urmărirea fluxurilor de informații ce au relevanță în procesul de recoltare a masei lemnoase.
În ceea ce privește fondul forestier aplicația integrează informațiile din amenajamentul silvic referitoare la reglementarea exploatărilor de lemn cu informațiile ce țin efectiv de stabilirea volumelor efectiv recoltate, proveniența acestora și operatorii economici implicați în acest proces de la păduri până la depozitele finale.
Având în vedere aspectele de noutate, precum și faptul că volumul de informații pe care le utilizează aplicația este foarte mare în funcționarea acesteia apar o serie de disfuncționalități. Acestea țin de numărul foarte mare de utilizatori existenți în sistem, de condițiile tehnice de funcționare a rețelelor de comunicații bazate pe telefonia mobilă și cele de poziționare geografică, precum și de o serie de erori la operarea datelor de către o parte dintre utilizatori.
Ce reacții au oamenii dumneavoastră din teren față de aceste instrumente? Le consideră utile? Simt vreo schimbare, de când au fost implementate?
Teodor Țigan: ROMSILVA a reacționat promt la lansarea acestei aplicații și s-a implicat în acțiunile de instruire a utilizatorilor din rândul personalului silvic. Au fost prezentate pe larg noile funcționalitați ale aplicației, precum și fluxurile de date și procedurile de lucru pe care exploatarea acesteia le presupune în situațiile concrete de lucru în teren.
Au fost luate totodată măsurile ca, în limita fondurilor existente, să se asigure dotarea personalului silvic de teren care utilizează aplicația cu dispozitivele mobile necesare.
După operaționalizarea aplicației personalul silvic a populat baza de date cu informațiile necesare funcționării acesteia și a testat funcționalitățile semnalând operativ problemele apărute în aplicarea ei.
Deși noua aplicație presupune un volum mult mai mare de muncă în teren, aceasta prezintă avantaje în ceea ce privește partea birocratică a activităților și procedurilor de birou, aducînd unele simplificări și optimizări din acest punct de vedere.
Ca orice element de noutate într-o activitate, mai ales într-un domeniu cu o tradiție îndelungată, cu o mare stabilitate a proceselor și a procedurilor de lucru, și aplicația SUMAL2.0 determină o anumită rezistență din parte actorilor din sector. În ceea ce privește personalul silvic această rezistență a fost depășită și în prezent înregistrăm un progrese continuu în aplicarea acesteia, poate nu cu rapiditatea pe care ne-o dorim, dar cu finalitate certă. Considerăm că odată cu implementarea SUMAL 2.0 va dispărea din piaţă materialul lemnos cu provenianţă ilicită, ceea ce va duce la creşterea preţului lemnului .
Nu trece lună să nu aflăm despre un angajat al unui Ocol Silvic bătut de hoții de lemne? Ce faceți pentru a vă proteja angajații și pentru a reduce numărul de agresiuni împotriva acestora?
Teodor Țigan: Da, aveţi dreptate, silvicultorii români apară de multe ori cu preţul vieţii pădurea de hoţi. Încercăm să convingem pe cei abilitaţi pentru a crea un cadru legislativ care să protejeze silvicultorii în lupta cu hoţii de lemn. Am dotat personalul silvic cu telefoane mobile, o parte au arme de serviciu, avem parteneriate cu Poliţia şi Jandarmeria Română sub egida acţiunii “Scutul Pădurii” şi colaborăm foarte bine cu cele doua instituţii.
Având în vedere că a lucra pentru protejarea pădurilor a devenit o meserie foarte periculoasă în România cât de greu vă este să mai găsiți angajați care să-și asume acest risc?
Teodor Țigan: Vreau să vă spun că avem unele dintre cele mai frumoase păduri din Europa. Facultatea de silvicultură şi exploatări forestiere pe vremea comunistă era una dintre facultăţile de profil foarte apreciată în Europa şi nu, numai. Acolo s-au pregătit mii de specialişti care au condus aceste păduri creând o mare biodiversitate şi un fond de producţie compus din specii foarte valoroase, care acum ne dau mari bătăi de cap, între ghilimele fie spus, datorită faptului că avem un lemn de foarte bună calitate. Atunci, dacă nu poţi ţine pasul începi să arunci cu noroi în silvicultorii români: că sunt hoţi, că distrug pădurile, tot felul de tertipuri care să facă din România o grădină dendrologică, deşi pădurea este o sursă regenerabilă. Altădata meseria de silvicultor era una respectată, iar acum, datorită campaniei furibunde de denigrare cu pierderi imense pentru economia românească, a devenit o profesie neatractivă.
