The Economist: România, Italia anilor ’70. De la o țară de emigranți, la una de imigranți. O schimbare mare și foarte rapidă

Muncitori asiatici lucreaza pe santierul spitalului universitar de stomatologie, in Bucuresti, joi 14 mai 2020. Inquam Photos / George Calin

<< O generație în urmă românii stăteau la coadă pentru mâncare. Azi, cozile au revenit la București, dar cei care stau la ele nu sunt români. Pe o stradă, refugiații ucraineni se aliniază în fața unui centru de distribuire a ajutorului. Într-un alt loc, nepalezi, oameni din Bangladesh și alții așteaptă în fața unui birou de imigrare pentru reînnoirea permiselor de muncă și de ședere. La fel ca Italia în anii 1970, România este pe punctul de a trece de la o țară de emigranți la una de imigranți >>, notează The Economist.

<< De un deceniu, economia României a crescut constant, anul trecut cu 4,7%. În 2010, PIB per persoană, ajustat în funcție de prețuri, era de 53% din media UE; până în 2021 ajunsese la 74%. Între timp, populația a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19 milioane în prezent. Rata natalității s-a prăbușit după Revoluția din 1989 și milioane de oameni au emigrat. Țara se confruntă acum cu o lipsă gravă de forță de muncă.

Coada de după-amiază din fața biroului de imigrare din București este lungă. Nikky, o bonă nigeriană, spune că ideal ar fi să lucreze în Marea Britanie, dar preferă locuiască legal aici decât ilegal acolo. Atharv, un inginer software din India, și Nico, un barman din Sri Lanka, nu vorbesc limba română, dar acest lucru nu s-a dovedit a fi un impediment  pentru ei, până acum. Este atât de greu să intri în birou, încât Nico a dormit pe trotuar peste noapte; ceilalţi doi au venit în zori. Dintr-o dată, se aude un scandal: o persoană pe care nu o văzuseră până acum încearcă să treacă la coadă pe lângă ei.

Hotelurile, barurile și restaurantele sunt disperate după lucrători, dar cel mai mare decalaj este în construcții. Alexandru Băiculescu, director general adjunct al firmei de construcții Hidro Salt, are 350 de angajati. Dintre aceștia 200 sunt străini, în mare parte din Sri Lanka și vietnamezi. Aceștia sunt recrutați prin agenții, dar birocrația României este atât de copleșită de cererea în explozie, încât mulți dintre cei invitați nu ajung niciodată: în lunile dinaintea primirii vizei de România, ei sunt „pescuiți” de alte țări, cum ar fi Emiratele Arabe Unite.

Domnul Băiculescu plătește 1.000 de dolari pe lună plus cazare și masă, dar până la 40% dintre noii săi recruți pleacă în câteva luni pentru a-și încerca norocul, ilegal, în țări care plătesc mai bine. „Nu mă pot extinde din cauza acestor probleme”, spune el. Birocrația României „este atât de complicată, încât multe companii pur și simplu renunță” la importul de noi lucrători, spune Monica Roman, un universitar care studiază imigrația. În schimb, încearcă să-i ademenească pe cei pe care au reușit să-i aducă firmele mari. Mulți dintre muncitori, care vin pentru a scăpa de sărăcia disperată, sunt bucuroși să accepte „orice fel de job în străinătate”.

Adriana Iftime, directorul general al Federației Angajatorilor Societăților de Construcții, spune că sectorul are nevoie de minimum 100.000 de muncitori noi până la sfârșitul anului 2024. Constructorii vor să răspundă cererii de lucrări la infrastructură care este stimulată de fondurile UE de reconstrucție post-pandemie. România va primi 27 de miliarde de euro (29,8 miliarde de dolari), din care până la 17 miliarde de euro vor fi alocate pentru construcții, spune doamna Iftime. Includeți alte fluxuri de finanțare ale UE, iar România ar putea primi mai mult de 80 de miliarde de euro până în 2027. Lucrătorii străini, spune ea, „sunt soluția atunci când nu există altă soluție”.

În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE. Aceasta crescuse la 100.000 până anul trecut, dar multe permise au fost consumate prin reînnoirile făcute de către muncitorii deja aflați în țară. Deputata Oana Țoiu, din comisia de muncă a parlamentului, spune că, deși România are nevoie de lucrători străini ca „remediu rapid” pentru deficitul de forță de muncă, mulți dintre oamenii de care țara are nevoie sunt deja în ea. Problema este că sistemul de securitate socială și normele fiscale punitive fac inutilă munca cu normă parțială pentru multe persoane, în special mame cu copii mici. „Există un spațiu imens pentru a avea măsuri proactive astfel înncât românii să intre în aceste roluri”.

Mulți români încă emigrează pentru un salariu mai bun în altă parte, dar alții se întorc acasă. Între timp, crește populația de origine străină a României. Până la sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni din afara UE, o creștere de 110% în cinci ani. Existau și 54.765 de cetățeni UE, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină (deși cei mai mulți dintre aceștia au cetățenie română). Mircea Mocanu, care conduce biroul Organizației Internaționale pentru Migrație din București, spune că instituția sa calculează că, excluzând moldovenii, până la sfârșitul deceniului vor fi 600.000 de străini în România. Aceasta este o schimbare mare și foarte rapidă. >>

SINTEZĂ | Ultimele vești din Rusia

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here